Salariul minim european va fi aplicat și funcționarilor publici, dar și altor categorii de angajați

• Proiectul de lege privind stabilirea salariilor minime europene (Legea privind stabilirea salariilor minime adecvate, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative) prevede că și persoanele care prestează o activitate reglementată prin legi speciale, și care nu este întemeiată pe un contract de muncă, trebuie să beneficieze de un venit ce este cel puțin egal cu salariul minim brut pe economie. Avocatul Marius Cătălin Preduț a explicat pentru Termene.ro la ce se referă această prevedere.

Astfel, potrivit proiectului de lege, în articolul 278 din Codul Muncii se introduce un nou aliniat, cu următorul cuprins: ”(3) În cazul raporturilor juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă, reglementate prin legi speciale, angajatorul are obligația de a stabili și garanta în plată un salariu de bază/remunerație, în conformitate cu prevederile art. 160 alin. (2), al cărui nivel nu poate fi mai mic decât cel al salariului de bază minim brut orar stabilit prin hotărârea Guvernului conform prevederilor art. 164 alin. (1) și alin. (11) sau prin contractul colectiv de muncă aplicabil, cu excepția indemnizației pentru internship, acordată în condițiile Legii nr. 176/2018 privind internshipul, cu modificările și completările ulterioare”.

Și funcționarii publici vor beneficia de prevederile legii

Avocatul Marius Cătălin Preduț (foto) a explicat pentru termene.ro că, de regulă, activitățile ce nu sunt întemeiate pe un contract de muncă sunt cele legiferate de Codul administrativ și se referă la categoria funcționarilor publici.

„Prin Legea nr. 283/2022, care a completat dispozițiile Codului Muncii, s-a avut în vedere legiferarea tendinței de uniformizare a diferitelor tipuri de relații de muncă, indiferent dacă acestea s-ar întemeia sau nu pe încheierea unui contract individual de muncă între lucrător și angajator.

În general și îndeosebi, raporturile juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă sunt cele reglementate de Codul administrativ, respectiv raporturile de serviciu sau de funcție publică în baza cărora funcționarii publici ocupă funcțiile publice de stat, teritoriale sau locale și își desfășoară activitatea în condițiile legii.

Astfel, raporturile de serviciu, deși pot avea o oarecare componentă convențională, nu au o natură juridică tipic contractuală, ci una eminamente legală, normativă, normele de drept public având o incidență fundamentală de la momentul selectării și învestirii funcționarilor într-o funcție publică și până la momentul încetării raporturilor de serviciu.

Codul administrativ stabilește drepturile și obligațiile specifice ale funcționarilor publici, precum și particularitățile derulării acestor raporturi juridice de muncă. În măsura în care nu sunt incompatibile, Codul administrativ și celelalte acte normative specifice se completează cu dispozițiile generale ale legislației muncii, ale securității și sănătății în muncă și cu alte reglementări de drept comun”, a explicat specialistul citat.

Totodată, în nota explicativă a proiectului se menționează că prevederile referitoare la salariul minim se vor aplica și persoanelor care își desfășoară activitatea în baza unui raport de muncă cu caracter special, cum ar fi ”un contract de mandat, contract de management, contract de activitate sportivă” – acestea fiind doar câteva exemple. Astfel, sportivii, dar și cei care lucrează în baza unui mandat, categorie în care se înscriu și administratorii de bloc, de exemplu, urmează să beneficieze de retribuții cel puțin egale cu salariul minim pe economie.

Angajații și patronii vor beneficia de mai multă predictibilitate privind majorările salariale

Adoptat vineri de Guvern, draftul de Lege privind stabilirea salariilor minime adecvate, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative aduce o serie de amendamente Codului Muncii  și are în vedere transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană.

Referindu-se la proiect per ansamblu și la modificările pe care legiuitorul le-a avut în vedere, avocatul Marius Cătălin Preduț a precizat că o ”completare importantă care se va aduce Codului muncii este implementarea la nivel național a salariului minim european. Se are în vedere, în principal, îndeplinirea unei politici sociale și de coeziune economică la nivel european.

Totodată, proiectul introduce mecanisme de actualizare imediată a nivelului minim al salariului minim, prin care să se asigure o predictibilitate atât a așteptărilor lucrătorilor în ceea ce privește salariul încasat (în special cei care sunt încadrati pe nivelurile minime salariale), cât și a angajatorilor, care își pot, într-o oarecare măsură, estima viitoarele costuri cu forța de muncă”.

În perioada ce urmează proiectul va fi supus adoptării de către Parlamentul României în regim de urgență. Transpunerea în legislația națională a prevederilor Directivei (UE) 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană are ca termen limită data de 15 noiembrie 2024.