Punctele gastronomice locale în pericol să fie închise, așa se plâng o parte din administratorii acestor afaceri

• Un ordin emis recent de ministrul Agriculturii a stabilit norma de venit pentru punctele gastronomice locale la o sumă imposibil de plătit de către micii întreprinzători. Deținătorii de astfel de mici afaceri de familie cer fie eliminarea normei de venit, fie adaptarea ei la veniturile pe care le obțin în decursul unui an. 
• În schimb, Agenția Națională a Zonei Montane, instituția care reglementează activitatea acestor afaceri gastronomice, ne-a explicat că norma de venit nu poate fi mai mică decât 12 salarii minime conform Codului Fiscal. Dar, această normă de venit are numeroase corecții pentru foarte multe categorii printre care tinerii care lucrează în astfel de puncte.

Potrivit unui ordin al ministrului Agriculturii, publicat în Monitorul Oficial în 12 iunie 2024, nivelul normei anuale de venit pentru punctele gastronomice locale, pentru anul 2024, s-a stabilit la suma de 39.600 lei, la care vor fi folosiți coeficienți de corecție.

Norma de venit este suma în baza căreia se calculează taxele persoanelor care lucrează în aceste puncte gastronomice locale. Norma de venit ar fi astfel suma preconizată să fie încasată de un punct gastronomic local din masele servite turiștilor.

Afacerile de familie

Punctele gastronomice locale sunt mici afaceri de familie care își primesc oaspeții în curtea lor și le oferă preparate tradiționale, realizate din produse locale, în bucătăria proprie.

Punctul gastronomic local este practic o mică afacere de familie menită să valorifice producția locală și să ofere cel mai scurt lanț alimentar de la fermă în farfuria turistului, prin bucătăria gazdelor, pentru maxim 15 persoane simultan.

Produsele alimentare din oferta punctului gastronomic local se prepară din materii prime disponibile pe plan local, provenite în principal din producția primară de la nivelul exploatației proprii, de la producători, pescari, vânători, culegători şi colectori de produse forestiere nelemnoase.

Punctul gastronomic local poate funcționa în locuințele particulare, ferme agricole, amenajări piscicole, stâne, stupine, crame, adăposturi pescărești, fonduri de vânătoare, crescătorii de vânat, complexuri de vânătoare, centre de colectare a ciupercilor și fructelor de pădure, centre de colectare a vânatului.

Pot fi deschise puncte gastronomice locale și la ocoale silvice, mănăstiri, precum și în alte construcții și amenajări dintr-o localitate rurală, unde se desfășoară una sau mai multe activități conexe cu producția primară de produse agricole, pescuitul, vânătoarea, recoltarea sau colectarea produselor forestiere nelemnoase.

„Nu câștig tot anul suma asta”

Perspectiva ca numărul punctelor gastronomice locale să crească este acum și mai mică, iar deținătorii de puncte gastronomice locale explică de ce.

„Norma de venit e foarte mare. Nu câștig tot anul suma asta. Cred că norma de venit trebuie stabilită în funcție de încasările fiecăruia. Am deschis de un an și jumătate și abia acum a început să mă cunoască lumea și să vină. Cred că norma de venit ar trebui redusă la 10% din cât au stabilit-o ei și chiar și așa e mare. Cheltuielile sunt mari, iar veniturile nu sunt grozave. Dacă faci socoteală la toate, când tragi linie, nu rămâi cu prea mult”, a declarat Mirela Baba, care deține Gastro Local Mirela.

Același lucru îl spune și un alt mic întreprinzător, care explică cât de greu este să te faci cunoscut și ce caută turiștii.

„Norma de venit mi se pare foarte mare. Eu mi-am deschis PFA, iar declarațiile le-am făcut în sistem real. Am deschis punctul gastronomic local, dar nu am avut încă activitate. Am sperat să îmi fac o sală de mese și am primit două grupuri micuțe la masă, dar nu am avut încasări, de profit nici nu mai vorbim. Cu siguranță se justifică existența punctelor gastronomice locale. Am început cu prieteni care au căutat să mănânce mâncare gustoasă, ca la mama acasă, cu produse locale din gospodărie și să aibă gust. Ei spun că la restaurant, oricât de bună ar fi mâncarea, nu scapă de gustul de fast food. Nu știm cum va fi. Poate o parte din an vom avea turiști, iar restul anului, nu”, ține să puncteze Ana Ticușan, administratorul Gastro Local Casa Ana.

„Sunt o șansă pentru familiile care nu au serviciu la oraș”

Până acum au fost create 316 puncte gastronomice locale la nivel național, un număr mic dacă ne raportăm la cele 1.127 de pensiuni turistice și 1.991 de pensiuni agroturistice care funcționează în prezent în România. 

Agenția Națională a Zonei Montane, din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale întocmește și gestionează Registrul punctelor gastronomice în conformitate cu art, 9 din Legea nr. 412 din 18 decembrie 2023.

Reprezentanții agenției au explicat pentru Termene.ro că instituția pe care o reprezintă aplică programe continue prin care sprijină înființarea punctelor gastronomice locale.

Agenția Națională a zonei Montane organizează începând cu anul 2021 „cursuri gratuite destinate persoanelor care deservesc Puncte gastronomice locale, pe întreg teritoriul național. Atestatul eliberat de Agenția Națională a Zonei Montane participanților la programul de formare profesională – Punct Gastronomic Local este acceptat de către Oficiul Național al Registrului Comerțului ca fiind necesar și suficient în vederea îndeplinirii cerinței pregătirii și experienței profesionale pentru înființarea unei afaceri în acest sens. Până în prezent ANZM a eliberat 9.020 de atestate pentru participanții la aceste cursuri”, ne-au transmis reprezentanții instituției.

Atuurile unui punct gastronomic

Până să crească numărul acestor afaceri, cele peste 300 de PGL-uri își bazează strategia de afaceri pe atuurile unor astfel de activități care stau în mâncărurile făcute după rețete moștenite din strămoși și atmosfera caldă, familială, pe care turiștii o caută. Oamenii tânjesc după gustul mâncărurilor de altădată, al preparatelor tradiționale de casă. La mare căutare acum sunt, de pildă, coastele la cuptor cu cartofi țărănești picanți și murături și ciulamaua de ciurperci (hribi) cu mămăliguță și murături. 

 „Punctele gastronomice locale sunt un plus de valoare și o șansă pentru familiile care nu au serviciu la oraș, au o gospodărie și își pot valorifica propriile produse. De pildă, tai un porc, îl gătești, iar turistul îți cere ceva gătit de casă. Punctul gastronomic local îți permite să faci asta. O jumară proaspătă, o carne la garniță. Când îi spui omului că ai pus-o în decembrie și o servești în iunie, nu îi vine să creadă”, dezvăluie Delia Gal, administratorul Gastro Local Gal Delia, ce face diferența între un punct gastronomic local și o pensiune.

Veniturile obținute de persoanele fizice care dețin puncte gastronomice locale reprezintă venituri din activități independente pentru care venitul net anual se determină pe baza normelor de venit, conform prevederilor legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Norma de venit este un plafon anual de încasări la care se raportează taxele unui PFA. Aceasta este stabilită prin lege pentru anumite domenii de activitate, iar suma se poate modifica în fiecare an și diferă pentru fiecare județ în parte.

Reacția Agenției Zonei Montane la norma de venit, cum se calculează

Conducerea Agenției Naționale a Zonei Montane, instituție din subordinea Ministerului Agriculturii care se ocupă de relația cu Punctele GastronomiceLocale, ne-a transmis că nu se pot stabili normele de venit mai mici, conform reglementărilor actuale.

În baza art.69 alin. (3) din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, „norma de venit pentru fiecare activitate desfășurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulțit cu 12″.

La stabilirea normelor anuale de venit, plafonul de venit determinat prin înmulțirea cu 12 a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată reprezintă venitul net anual înainte de aplicarea criteriilor specifice de corecție asupra normei de venit.

„Conform aceluiași ordin coeficienții de corecție a normelor de venit, în sensul reducerii normei anuale de venit, s-au stabilit pe baza normelor metodologice aferente Procedurii de ajustare a normei de venit, pentru determinarea venitului net anual prevăzută de art. 69 alin. (11) din Legea nr. 227/2015”, ne-au mai explicat reprezentanții Agenției Zonei Montane.

 

 

Coeficienții de corecție care reduc norma de venit

Următoarele criterii au fost identificate ca fiind aplicabile în cazul persoanelor ce dețin un punct gastronomic local:

• Vârsta contribuabilului

Astfel pentru persoanele tinere reducerea este mai mare în scopul menținerii sau atragerii către zona rurală, fiind cunoscută la nivel national tendința de  migrație a generațiilor tinere către zonele urbane și periurbane.

Pentru persoanele de vârsta medie, coeficientul de reducere propus este mai mic, deoarece aceste persoane sunt active pe piața muncii și au posibilitatea obținerii și altor venituri.

Pentru persoanele cu vârsta de peste 60 de ani coeficientul de reducere este majorat datorită faptului că aceștia nu mai sunt activi pe piața muncii, iar veniturile acestora sunt foarte mici sau chiar lipsesc.

• Timpul afectat desfășurării activității

Prin criteriul timpului afectat activității, sunt încurajate persoanele, care pe lângă calitatea de salariat cu normă întreagă, desfășoară și activitate în cadrul punctului gastronomic local.

Prin încurajarea proprietarilor de puncte gastronomice locale să dețină și calitatea de angajați se reduce presiunea asupra bugetului de asigurări sociale prin diminuarea șomajului și a măsurilor de protecție socială.

• Gradul de handicap sau de invaliditate al contribuabilului

Conform Comisiei Europene doar jumătate din persoanele cu handicap sunt angajate, față de 3 din 4 în cazul persoanelor fără handicap.

Un procent de 28,4 % din persoanele cu handicap prezintă riscul de sărăcie sau excluziune socială, în comparație cu 17,8 % în cazul persoanelor fără handicap și numai 29,4 % din persoanele cu handicap obțin o diplomă universitară, comparativ cu 43,8 % din persoanele fără handicap.

Concluzia este că 52 % dintre persoanele cu handicap se simt discriminate, grad care este mai mare în mediul rural cu cât oportunitățile de angajare sunt mai reduse.

• Caracterul sezonier al activității

Disponibilitatea și calitatea ingredientelor folosite în prepararea meniurilor unui punct gastronomic local sunt influențate de sezonul agricol, unele materii prime fiind disponibile doar în anumite perioade ale anului. Activitatea în punctele gastronomice locale este influențată de caracterul sezonier al activității de turism din zonă, ceea ce determină venituri fluctuante cu impact asupra sustenabilității pe termen lung al
activității.

• Data înregistrării sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor a punctului gastronomic local

Înregistrarea unui astfel de punct necesită investiții pentru asigurarea condițiilor de securitate alimentară solicitate prin legislația specifică sanitară veterinară și pentru siguranța alimentelor, precum și pentru sănătate publică care sunt amortizabile în timp.

Coeficientul de corecție propus, în sensul reducerii normei anuale de venit, încurajează producătorii agricoli de a înființa și a menține puncte gastronomice locale în scopul valorificării superioare a produselor agricoleobținute în vederea creșterii valorii adăugate.

Datorită faptului că activitatea unui punct gastronomic local se adresează unui turism de nișă, care necesită o promovare specifică este nevoie de timp pentru a asigura stabilitatea activității și implicit a veniturilor.

• Zone defavorizate/zone cu constrângeri naturale specifice

Pentru zonele defavorizate delimitate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coeficientul de reducere propus se justifică prin șomaj ridicat și faptul că sunt zone izolate, lipsite de mijloace de comunicaţie, cu infrastructura slab dezvoltată.

Zonele care se confruntă cu constrângeri naturale specifice sunt unităţile administrativ teritoriale care se regăsesc în totalitate în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”. Potenţialul natural agricol din această zonă este mai scăzut decât în restul țării, condițiile naturale de producție fiind similare pe întreaga suprafață agricolă din această zonă, în condiţiile în care pe terenurile agricole din zonă se întâlnesc o serie de constrângeri.