De ce primul loc de muncă al tinerilor români vine după vârsta de 29 de ani

• Un procent semnificativ de tineri români sunt în prezent șomeri și nu urmează nicio formă de educație. Mai bine de 36% dintre tineri ajung să profeseze în cu totul alte domenii decât studiile absolvite. Reprezentanții studenților spun însă că mulți dintre ei ar accepta orice job li se oferă, iar majoritatea se angajează din perioada studenției. Patronatele nu neagă, dar susțin că nivelul lor de pregătire profesională este zero, au pretenții salariale exagerate și își schimbă des locul de muncă.

Conform unui studiu realizat de Eurostat, institutul de statistică al Comisiei Europene, în România se înregistrează cel mai mare procentaj, de 19,3%, al tinerilor între 15 și 29 de ani din UE care nu aveau un loc de muncă și nici nu urmau o formă de educație.

Statistica

În 2023, 11,2% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani din UE nu aveau un loc de muncă și nici nu urmau o formă de educație. Numărul lor este în scădere cu 0,5% față de 2022, conform analizei Eurostat.

Dacă în România a fost înregistrat cel mai mare procentaj, de 19,3%, cel mai mic a fost raportat în Țările de Jos și a fost de 4,8%.

România este o campioană negativă atunci când vine vorba de șomajul în rândul persoanelor sub 30 de ani sau când se analizează dorința tinerilor de a-și găsi un loc de muncă înainte de 29 de ani.

Doar 1% din tinerii români sub 29 de ani și care nu urmează studii sau cursuri profesionale sunt interesați activ să-și caute un loc de muncă. Și doar 2% din studenți au intenția să lucreze în perioada studiilor.

„Nivelul de pregătire este practic inexistent”

La rândul lor, patronatele susțin că tinerii din România sunt greu angajabili din mai multe puncte de vedere.

„Nivelul de pregătire este practic inexistent. Ei vin cu un bagaj de cunoștințe generale, dar la un nivel foarte scăzut. Doar dorința de a învăța și a se adapta la locul de muncă poate să facă diferența”, explică Augustin Feneșan, președintele Asociației Patronilor și Meseriașilor (APM) din Cluj-Napoca.

Antreprenorii țin să puncteze că salariul trebuie să reflecte întotdeauna plusvaloarea pe care tinerii o aduc în firmă, nu pretențiile de multe ori exagerate și nerealiste ale absolvenților.

„În condițiile astea, un salariu decent pentru unii ar însemna să meargă de două ori în Maldive și să facă nu știu ce alte lucruri, iar firma ar trebui să îi dea banii aia. E foarte greșit pusă problema. Au niște așteptări foarte mari, mult peste contribuția pe care pot să o aducă în firmă”, susține președintele APM Cluj-Napoca.

Mulți tineri nu discută decât de la 3.000 de lei în sus pentru cele mai necalificate posturi, dar se raportează mereu la nevoile lor, nu la aportul pe care îl aduc în firmă. Augustin Feneșan spune că productivitatea în firmele românești este în momentul de față de doar 30%, fiind una dintre cele mai scăzute din Europa, și nu se mai poate merge pe ideea măririi salariilor doar pentru că asta se întâmplă la nivel european.

Oamenii de afaceri susțin și că tinerii din România își schimbă foarte des locul de muncă fără să își analizeze bine opțiunile înainte să facă acest pas. Se întâmplă destul de des să accepte oferte ce presupun să facă naveta zilnic pentru 100-200 de lei în plus la salariu, pe care îi pierd pe cheltuielile cu transportul, dar irosesc și mult timp zilnic ca să ajungă la serviciu și apoi acasă.

„Nu e greu să angajezi tineri, dar e foarte greu să îi menții la un loc de muncă. Ei nu refuză un loc de muncă, dar sunt mereu pe picior de plecare pentru că speră că vor găsi în altă parte un job mai bine plătit”, conchide Augustin Feneșan.

Care ar putea fi soluția salvatoare?

Specialiștii Comisiei Europene au ajuns la concluzia că stagiile de pregătire ar putea fi soluția pentru a atrage persoanele sub 29 de ani în câmpul muncii. Mai exact, experții de la Curtea de Conturi Europeană au ajuns la concluzia în studiul „Acțiunile UE vizând stagiile pentru tineri” că statele membre UE ar trebui să pregătească strategii de promovare a stagiilor la locul de muncă.

Ponderea tinerilor care efectuează un stagiu înainte de a ocupa un loc de muncă obișnuit a crescut semnificativ în ultimii 10 ani. Studiile arată că stagiile le pot facilita tinerilor tranziția către un loc de muncă obișnuit. Analiza Curții de Conturi Europene oferă o imagine de ansamblu asupra acțiunilor și fondurilor UE care sprijină stagiile.

Numărul total de români care nu muncesc în acest moment este de peste 440.000. Rata șomajului este mai mare în anumite zone ale țării. Județele din regiunea Sud Muntenia se află în topul clasamentului, iar aici vorbim de o treime din populație care nu muncește. Pe listă se află județe precum Argeș, Călărași, Ialomița și Teleorman.

Doar 1% din tinerii până în 29 de ani din România își caută un loc de muncă

În ceea ce privește tinerii activi în căutarea unui loc de muncă, proporțiile cele mai mari au fost înregistrate în Suedia (13%), Finlanda (7%) și Țările de Jos (6%). În contrast, Ungaria, Cehia, România, Croația, Polonia și Lituania au avut mai puțin de 1% dintre tineri (cu vârste între 15 și 29 de ani) în căutarea unui loc de muncă.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, pe piața muncii din România, în ultimii 3 ani, s-a înregistrat o scădere constantă a numărului de tineri, iar această tendință pare să continue lunar.

În același timp, numărul persoanelor în vârstă, de peste 50 de ani, care se angajează, a crescut în mod constant. La sfârșitul anului precedent, rata șomajului în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani a atins 21,1%.

„Mulți studenți sunt dispuși să lucreze în orice domeniu cu orice salariu”

Reprezentanții studenților spun însă că majoritatea dintre ei nu își permit luxul să aștepte până găsesc jobul și salariul pe care și le doresc pentru că au nevoie de bani ca să supraviețuiască și să își plătească cheltuielile de școlarizare.

„Aceste alegeri depind foarte mult de nevoile și situația financiară pe care o au studenții. Sigur, au anumite așteptări din punct de vedere salarial și al timpului, dar sunt mulți studenți care sunt dispuși să lucreze în orice domeniu cu orice salariu. Ce ne-am dori noi din partea universității ar fi să mărească suportul pe care îl acordă studenților. În momentul de față s-a mărit bursa de ajutor social, dar ea nu acoperă toate nevoile studenților. Chiar dacă stă în cămin, un student poate avea cheltuieli și de 4.000 de lei pe lună”, a declarat Cristian-Alexandru Ghiurcă, președintele Uniunii Studenților din România (USR).

Potrivit acestuia, cei mai mulți studenți români se angajează încă din timpul facultății. 

„Majoritatea studenților sunt în ipostaza în care după anul II sau III de facultate își caută un loc de muncă. În prezent lucrăm la un studiu la care am văzut că undeva pe la 70% din studenții care sunt într-un ciclu de licență sau de master sunt angajați. Asta înseamnă 3 din 5 studenți”, spune președintele USR.

Este contrazis de un studiu al Eurostat conform căruia procentele cele mai ridicate ale tinerilor care lucrează în timpul studiilor au fost înregistrate în Țările de Jos (73%), Danemarca (52%) și Germania (45%), în timp ce în România ponderea amintită este cea mai scăzută, cu doar 2%.

Una studiază, alta lucrează

Conform statisticilor, România înregistrează cel mai ridicat nivel de nepotrivire a jobului cu studiile absolvite, în special la nivel universitar. Potrivit datelor furnizate de biroul european de statistică Eurostat, rata de nepotrivire a competențelor, care indică procentul de tineri (în vârstă de 15-34 ani) care lucrează într-un domeniu diferit de cel pentru care s-au pregătit, este de 36,6% în România.

Situațiile cele mai descurajatoare survin atunci când tinerii absolvenți ai unor facultăți se văd nevoiți să accepte locuri de muncă ca vânzători sau casieri în magazine, deși și-ar fi dorit să activeze în domeniile pentru care s-au pregătit.