În prezent, 160 de producători din industria alimentară, cu o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 3,8 miliarde de euro, sunt membrii ai asociației APAR, cea care organizează pavilionul României la cele mai mari târguri internaționale de alimente, precum Sial Paris, Anunga Kion sau Gull Food Dubai. De asemenea, organizația se implică în dialogul legislativ de la nivelul Comisiei Europene și depune eforturi pentru ca produsele tradiționale românești să obțină recunoaștere la nivelul Uniunii Europene.
“Mai întâi trebuie să ai piață de desfacere, altfel fabricile ajung la bănci sau închid, dau faliment. Ce încercăm noi să facem, ca asociație, este să găsim canale prin care producătorii români să își poată valorifica la un preț corect produsele”, afirmă Ștefan Pădure.
Impactul promovării produselor românești la târgurile internaționale
Sunt firme din segmentul de patiserie sau al producției de prăjituri care doar prin intermediul programului APAR de promovare la târgurile internaționale de profil au ajuns să facă exporturi de 50-60% din cifra de afaceri, potrivit reprezentantului asociației.
Concret, cât investește un producător alimentar într-un stand de promovare a produselor sale la un târg internațional precum SIAL Paris?
“Programul este pe regulamentul de minimis (o formă de ajutor de stat prin care statul oferă finanțări nerambursabile companiilor eligibile – n.red.). Și atunci se identifică foarte bine sumele investite pentru că regulamentul are o limită până la care poți aplica pe firmă: 300.000 de euro pe 3 ani fiscali, adică 2 ani încheiați și anul în curs. Peste această sumă nu mai poți aplica. Pentru târgul SIAL Paris, de exemplu, investiția unui expozant se încadrează între 20.000 - 25.000 de euro”, detaliază Președintele Pro Romanian Food Association.
La ultima ediție a acestui târg au fost prezente cu stand un total de 114 companii românești, iar din acestea 87 de firme au avut standurile sub pavilionul României.
Exportăm materii prime și importăm produse finite
Programele de susținere a producătorilor din industria alimentară locală la export sunt cu atât mai importante cu cât lanțul de creare de valoare adăugată se rupe în schimburile comerciale cu alte state.
În 2025, România a importat alimente de peste 11 miliarde de euro. În acest sector, deficitul comercial (diferența negativă dintre valoarea exporturilor și cea a importurilor) a fost de aproape 4 miliarde de euro anul trecut. Ștefan Pădure atrage atenția asupra faptului că importul de produse finite (alimente procesate și ambalate) este cel care generează deficitul de balanță comercială al țării noastre în sectorul agroalimentar, în condițiile în care țara noastră este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din Europa.
Ce a mai declarat Ștefan Pădure în emisiune
Noi, ca asociație, propunem Agenției Române pentru Investiții (instituție subordonată Ministerului Economiei) un concept pe care l-am realizat în urmă cu 7-8 ani pe cheltuiala noastră, apelând la experți în branding: “Romania, the Green Garden of Europe”. Toți străinii au o percepție că România are produse verzi, naturale, și atunci am mers pe acest concept de grădină verde a Europei.
Diaspora română nu mai generează cerere mare
A fost o perioadă în care dorul de România era foarte mare în diaspora și pe piețele europene se căutau produsele românești consacrate. Diaspora din prezent este diferită de cea de acum 20 de ani, în sensul că cei care sunt la a doua generație, copiii lor deja sunt cetățeni ai țării respective, s-au născut acolo și au trăit în cultura respectivă. Ei merg în supermarketuri și nu în magazine etnice. Deci magazinele cu produse românești din afara țării deja nu mai au o mare importanță în consum.
Industria locală are un nivel de sustenabilitate ridicat
România are un nivel de sustenabilitate ridicat. Nu știu dacă se întâmplă acest lucru pentru că ni l-am dorit, dar s-au închis fabrici, în timp am dezvoltat infrastructura de energie verde, producem și din panouri fotovoltaice. Anul acesta, la nivel european, am câștigat premii la competiții de agricultură organică.
Aceste lucruri contează într-o analiză pe care o face un retailer pentru listarea unui furnizor nou. Lanțurile mari de magazine au politici de sustenabilitate, ele fac audituri de muncă, sociale și așa mai departe.
Producătorii și-au perfecționat modul de prezentare
Dacă în urmă cu 12-15 ani aveam niște produse puse în cutii de carton care nu ne făceau cinste, acum produsele românești promovate la târgurile internaționale au ambalaje frumoase și un mod de adresabilitate atractiv. România câștigă în mod constant premii la Ecotrophelia, o competiție studențească pentru crearea produselor alimentare eco-inovatoare.
În urmă cu câțiva ani, o echipă de studenți de la Facultatea Știința și Ingineria Alimentelor din Galați a câștigat locul 1 Ecotrophelia cu o înghețată din zer, iar la ultima ediție SIAL Paris acea înghețată a fost promovată de un producător din asociația APAR. Deci iată cum am îmbinat cercetarea academică, târgurile și componentea economică.
Impactul negativ al acordului Mercosur
Având o rețea foarte puternică de retaileri internaționali, mărcile private ar putea să crească și atunci produsele fabricate în alte țări ar putea lua materiile prime mai mult din statele incluse în acordul Mercosur. România deja avea producție foarte bună de pui, suntem foarte bine și la carnea de vit. Noi vorbim acum de carne de lucru din pui, pe care România putea să o dea. Acum vom fi dați un pic în jos pentru că vom pierde în zona aceasta unde eram competitivi.
Să ne gândim și la ce se va întâmpla cu Ucraina, care este la doi pași de noi – și ei sunt producători mari agricoli.
Ce se poate replica din modelul polonez
Agricultura și industria alimentară ar trebui gândite ca o economie socială. Ne uităm foarte mult în Polonia, o piață similară ca dimensiune cu România. Polonia are agenție de promovare a exporturilor, are șapte fonduri prin care derulează programe dedicate.Există inclusiv un program dedicat intensificării exporturilor în România.
Avem nevoie de un brand colectiv, am văzut că există o idee, dar ce să faci cu guverne care vin și pleacă? Media la un ministru este de aproximativ 9 luni - nici nu apucă să vadă unde este localizată sala de consiliu că pleacă.
Indiferent de schimbările din politică, ar trebui ca autostrada de la Constanța la Arad să se facă. Nu contează cine o face, dar se face. Ar trebui să fie continuitate în proiectele de infrastructură și, în general, în proiectele bune deja inițiate.
.webp)
.jpg)
.webp)
.png)
.png)
