În timp ce UE a avansat cu 0,4%, iar zona euro cu 0,3% față de trimestrul precedent, economia românească a consemnat un recul de 0,2%, potrivit datelor Eurostat.
Această dinamică fragilizată intervine într-un moment în care majoritatea statelor membre au beneficiat de o revenire treptată a consumului și a investițiilor, în special pe fondul stabilizării prețurilor și a unei politici monetare mai previzibile.
România, în schimb, intră în categoria restrânsă a economiilor aflate pe minus, alături de Irlanda și Finlanda, ambele cu o scădere de 0,3%.
Reculul economiei din România
Diferența de ritm devine cu atât mai relevantă în contextul în care economiile central-europene – cu care România este adesea comparată – evoluează pozitiv.
Danemarca, de exemplu, a raportat o creștere spectaculoasă de 2,3%, cea mai mare din UE, în timp ce Luxemburg și Suedia au avansat cu 1,1%. Prin comparație, reculul României semnalează o vulnerabilitate internă accentuată, fie în zona consumului, fie în zona investițiilor sau a exporturilor, toate componente critice în arhitectura PIB-ului.
La nivel european, structura creșterii economice din trimestrul al treilea indică un tablou omogen: consumul gospodăriilor a crescut modest (+0,2%), dar stabil; cheltuielile guvernamentale au avut un aport important (+0,7%); investițiile au revenit puternic, după corecțiile semnificative din trimestrul anterior; exporturile au reintrat pe creștere; iar importurile au accelerat, reflectând o cerere internă mai robustă.
Pentru UE, toate aceste componente au contribuit pozitiv la creșterea PIB, cu excepția exporturilor nete, unde importurile mai dinamice au inversat balanța, generând o contribuție negativă de -0,1 puncte procentuale. Totuși, ansamblul rămâne solid și indică o revenire economică moderată, dar constantă.
Explicațiile
În acest context, scăderea PIB-ului României se evidențiază cu atât mai mult. Ea poate sugera o combinație de factori: consum intern slăbit de presiunile inflaționiste persistente, investiții private întârziate, execuție bugetară rigidă sau performanțe slabe ale exporturilor. E
ste posibil, de asemenea, ca economia să fi resimțit efectele unei încetiniri în sectoarele industriale, unde competitivitatea este influențată de costuri ridicate la energie și de tensiuni în lanțurile globale de aprovizionare.
Contradicția cu ritmul european devine semnificativă nu doar în termeni de cifre trimestriale, ci și în ceea ce privește perspectiva de ansamblu. În timp ce UE înregistrează o creștere anuală de 1,6%, România pare să fi intrat într-o zonă de stagnare care poate afecta estimările pentru întregul an economic 2025.
Componentele PIB și contribuția lor la creștere
Evoluțiile din trimestrul al treilea 2025 au fost următoarele la nivel european, conform datelor Eurostat:
- consumul final al gospodăriilor a crescut cu 0,2% atât în zona euro, cât și în UE;
- consumul final al administrației publice a crescut cu 0,7% în ambele zone;
- formarea brută de capital fix a crescut cu 0,9% în zona euro și cu 1,1% în UE;
- exporturile au crescut cu 0,7% în zona euro și cu 0,9% în UE;
- importurile au crescut cu 1,3% în ambele zone.
Contribuțiile la creșterea PIB din. Uniunea Europeană au fost:
- consumul gospodăriilor: pozitiv (+0,1 pp în ambele zone);
- cheltuielile guvernamentale: pozitive (+0,1 pp în zona euro și +0,2 pp în UE);
- formarea de capital fix: pozitivă (+0,2 pp în ambele zone);
- variația stocurilor: pozitivă în zona euro (+0,1 pp) și neglijabilă în UE;
- exporturile nete (exporturi minus importuri): negative în zona euro (-0,2 pp) și în UE (-0,1 pp).
