În primele opt luni ale 2025, România a înregistrat o creștere de 4,6% a resurselor totale de energie primară, atingând 22.294,4 mii tone echivalent petrol. Însă sub această cifră se ascunde o tendință îngrijorătoare: producția internă s-a contractat cu 3,3% (-376,5 mii tep), în timp ce importurile au crescut masiv cu 13,5% (+1.352,7 mii tep), ajungând la 11.342,2 mii tep - mai mult de jumătate din consumul total. Această dependență crescută de aprovizionarea externă creează vulnerabilități economice semnificative pentru companiile românești și presiuni asupra balanței comerciale, mai ales în contextul volatilității prețurilor energetice internaționale.
Dependența de import este vizibilă în toate categoriile majore. Gazele naturale importate au crescut cu 64,1% față de aceeași perioadă din 2024, atingând 1.949,3 mii tep, în timp ce producția internă a scăzut cu 1,7%. La țiței, situația este similară: importurile au crescut cu 19,2%, ajungând la 5.960,4 mii tep, compensând scăderea de 7,7% a producției interne. Produsele petroliere rafinate din import au scăzut cu 19,1%, sugerând o posibilă creștere a capacității de rafinare internă sau o reducere a consumului.
Cărbunele net a înregistrat cea mai mare contracție, scăzând cu 5,0% față de anul precedent, cu producție internă relativ stabilă (-0,2%), dar import prăbușit cu 51,3%. Energia din surse regenerabile și nucleare a totalizat 4.137,3 mii tep, o creștere moderată de 5,4%, însă producția internă din aceste surse a scăzut cu 4,6%.
Pe segmentul energiei electrice, paradoxul este și mai pregnant. Resursele totale au crescut cu 4,1%, ajungând la 45.893,7 milioane kWh, dar producția internă s-a prăbușit cu 6,6%, în principal din cauza scăderii drastice de 23,7% a producției hidroelectrice (de la 10.588,5 la 8.082,4 milioane kWh), probabil legată de seceta prelungită care afectează România. Producția din termocentrale a scăzut cu 4,3%, iar cea eoliană cu 8,2%.
Singura veste bună vine din sectorul solar: energia fotovoltaică (inclusiv prosumatori) a crescut spectaculos cu 35,1%, atingând 3.445,5 milioane kWh - o oportunitate clară pentru investițiile în acest segment. Centralele nucleare au avut o performanță stabilă, cu o creștere modestă de 1,1%.
Pentru a compensa deficitul de producție, România a importat 12.623,0 milioane kWh de energie electrică, cu 49,3% mai mult decât în primele opt luni din 2024 - o creștere de aproape jumătate care ridică semne de întrebare despre siguranța aprovizionării și impactul asupra costurilor. Paradoxal, exporturile au crescut cu 29,1%, ajungând la 9.353,2 milioane kWh, sugerând tranzacții comerciale oportuniste sau obligații contractuale.
Consumul final de energie electrică a scăzut ușor cu 0,8%, ajungând la 33.302,0 milioane kWh. Însă defalcarea pe segmente relevă tendințe îngrijorătoare: consumul în economie a scăzut cu 1,8%, un posibil semn al încetinirii activității industriale și comerciale. În contrast, consumul populației a crescut cu 2,5%, sugerând că gospodăriile consumă mai mult. Iluminatul public a scăzut cu 5,3%.
.png)
.png)
