Piața forței de muncă din România ar putea fi caracterizată, în 2025, de fenomenul „Less is more”

Piața forței de muncă din România ar putea fi caracterizată, în 2025, de fenomenul „Less is more”
2025 se anunță un an complicat din multe puncte de vedere. Pentru firmele de recrutare, se prefigurează o provocare majoră: negocierea pachetului salarial reprezintă un proces tot mai dificil, după câte se pare. Angajatorii au de ales între mai puțini angajați, dar performanți, ori un număr mai mare de salariați cu lefuri mai mici pentru care nu se pune problema eficienței.

De asemenea, este de așteptat să crească și numărul salariaților străini, pentru care există și o noutate importantă: se caută specialiști pe diferite industrii, iar forta de muncă din Asia nu mai este targetată exclusiv pentru roluri entry level sau pentru posturi necalificate.

În piață, toată lumea este de acord că ar trebui mărit contingentul de 100.000 de lucrători străini aprobat de stat, în condițiile în care necesarul real ar fi de 200.000-250.000 de oameni, potrivit estimărilor realizate de către companiile de recrutare și patronatele autohtone.

Dilema angajatorilor

Cum atât așteptările angajatorilor, cât și ale candidaților sunt tot mai mari, devine tot mai clar cât de greu se desfășoară procesul de recrutare.

Ioana Petrea, HR & Managing Partner al agenției de recrutare RightFIT, consideră că principala provocare pentru 2025 o va reprezenta pachetul salarial, unde este tot mai dificil să se găsească un numitor comun între cerere și ofertă.

„Soluția pe acest aspect cred că o reprezintă două aspecte: 1. Angajatorii să se orienteze către o gândire de tipul “less is more”, adică să angajeze mai bine trei oameni foarte buni cu niște pachete salariale convenabile bilateral, decât cinci dar pe pachete salariale mai mici, dar care nu pot livra performanță. 2. Candidații cred că e util să înțeleagă că solicitările salariale este important să fie direct proporționale cu experiența relevantă și nivelul de senioritate”, a declarat pentru Termene.ro Ioana Petrea.

De la entry level, la specialiști

Deficitul forței de muncă pe piața internă se menține în continuare la cote ridicate, iar în topul domeniilor unde este o nevoie acută de personal și care apelează la muncitori din Asia se află HoReCa, dar și IT-ul.

Dacă în mod normal erau căutat personal necalificat, de ceva vreme, solicitările vizează și posturi de specialiști.

„Numărul de angajări forța de muncă străină este în creștere. Nu doar zona HoReCa, care rămâne top 1, însă și în zona IT, ba chiar inginerie. Sunt foarte multe companii care au început să angajaeze specialiști pe diferite industrii, deci forța de muncă din Asia nu mai este targetată exclusiv pentru roluri entry level sau pentru posturi necalificate”, mai arată Petrea.

Potrivit informațiilor din piață, un muncitor necalificat din HoReCa are un salariu de 2.600 lei, la care se adaugă tichetele de masă, în timp ce salariul unui manipulant de marfă este de aproximativ 3.000 lei, plus tichetele de masă.

Necesarul real al pieței

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a admis pentru acest an introducerea unui contingent de 100.000 de lucrători străini pe piața forței de muncă din România, în timp ce necesarul ar fi de 200.000-250.000 de oameni, după cum susțin companiile de recrutare și patronatele autohtone.

În luna mai, în România, lucrau cu acte în regulă circa 140.000 de străini veniți în mare parte din țări precum Nepal, Sri Lanka, Turcia și India, potrivit datelor comunicate de Ministerul Muncii.

Principalele sectoare care au apelat la muncitorii străini sunt industria prelucrătoare, construcțiile, comerțul, hotelurile și restaurantele – circa 15.000 de muncitori. Cei mai mulți lucrează în București – circa 50.000 și Ilfov – aproape 8.000 de persoane.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Profi, în anul tranzacției. Pierderi istorice de 537 mil. lei în 2025. Începând de astăzi, Profi și Mega Image operează sub o
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A
Distribuie acest articol