„Din punctul de vedere investițional, eu n-am niciun motiv să fiu pesimist pentru anul acesta, nici în România, nici în regiune. Până la urmă, nu văd un eveniment major care să influențeze negativ evoluția piețelor. Sigur, nu ar fi realist să spunem că ne așteptăm la aceleași ritmuri de creștere ca anul trecut, dar nu văd motive pentru o scădere.
Volatilitate probabil vom mai avea pe piețe, dar dacă privim lucrurile pe un orizont suficient de lung, volatilitatea e absorbită de piețe. Dacă ne uităm retrospectiv doar în ultimii cinci ani, am avut pandemie, război la graniță, război comercial, perioade cu volatilitate și, cu toate acestea, randamentele sunt cu trei cifre”, a spus Dan Dascăl, CEO BT Asset Management, în cadrul emisiunii „Cu cifrele pe masă”.
Pe măsură ce piețele încep să se uite spre un posibil scenariu de scădere a dobânzilor, interesul investitorilor se poate reorienta către sectoare europene rămase în urmă în ultimii ani, unde evaluările sunt mai prudente, iar revenirea poate avea loc tocmai dintr-o normalizare a condițiilor macro.
„Dacă ne uităm în Europa, sectorul auto nu a performat foarte bine în ultima perioadă și poate avea o revenire. Sectorul pharma și sectorul chimic cred că au potențial de apreciere. Mai găsim și zone precum food & beverage. Cu alte cuvinte, sectoare vitregite în ultimii ani. Nu sunt la fel de „glamourous” ca tehnologia, dar, până la urmă, sunt sectoare esențiale pentru funcționarea economiilor.
(…) Mă aștept să performeze bine și sectoarele care funcționează pe bază de debt, cum ar fi real estate. Dacă scad dobânzile, ei sunt avantajați. Și sectorul chimic este capital intensive, se bazează mult pe finanțare. Acestea ar fi, pe scurt, destinațiile de investiții care ar putea profita într-un context de scădere a dobânzilor”, a adăugat Dan Dascăl.
Alte declarații:
De unde am plecat
Contextul era complicat în 2025, atât economic, cât și politic. Am început anul cu alegeri care urmau să aibă loc în primăvară, alegeri care, trebuie să recunoaștem, influențau foarte mult economia românească prin prisma costurilor de împrumut, a presiunilor valutare ș.a.m.d..
Am plecat cu un deficit imens, cel mai mare deficit bugetar din Europa. Cu o nevoie acută de finanțare, cu randamente ridicate la bondurile românești, nu mult peste ratingul nostru de țară, și cu o perspectivă nu foarte apetisantă privind ce urma să vină.
Primăvara a fost destul de tumultoasă. S-au văzut volatilitățile, mai ales în preajma alegerilor: impact pe curs, impact pe cotațiile acțiunilor. Și asta fără să mai enunțăm contextul economic global, care în aceeași perioadă era marcat de tensiunile comerciale și de un stimul fiscal amplificat de Statele Unite.
Contextul nu a fost chiar o furtună perfectă, dar cu siguranță a fost unul dificil pentru economia românească.
Odată cu alegerile și mai ales după stabilirea unei coaliții guvernamentale capabile să guverneze, au apărut semnale bune. S-a văzut imediat stabilitate pe curs, cotațiile titlurilor de stat au început să scadă, iar bursele și-au reluat trendul de creștere.
Evident, așteptările de la guvern, atât din partea investitorilor străini, cât și a celor români, erau că vor fi luate măsuri rapide pentru reducerea deficitelor – nepopulare, dar absolut necesare.
Aveam o țintă de deficit de 7% la începutul anului, asumată în fața Uniunii Europene, țintă care, din punctul meu de vedere, părea dificilă, dar nu imposibil de atins. Ei bine, s-a văzut că era foarte greu de realizat.
Astfel, guvernul condus de domnul Bolojan a trebuit să ia măsuri imediate pentru echilibrarea bugetului, iar acestea au fost primite bine de investitorii din zona financiară. Nu mai era presiune pe curs, nu mai era presiune pe titlurile de stat românești. Bursele și-au reluat trendul ascendent.
Deficitul bugetar
Cheltuielile au crescut și ele, dar într-un ritm mult mai scăzut decât veniturile. La cheltuieli, singura creștere cu adevărat semnificativă a fost cea legată de dobânzile la datoria suverană, care, pe măsură ce datoria crește, se acumulează tot mai mult.
În continuare, dezechilibrul major este deficitul bugetar. E clar că trebuie continuat acest trend de ajustare, trebuie redus mai departe. Am închis anul cu 7,7% și trebuie să coborâm spre 6%. Așteptăm să vedem cum va fi construit bugetul, probabil între 6% și 6,5%.
Trebuie să fim riguroși și să ne asumăm această traiectorie. S-a văzut clar că dacă nu respectăm ținta de deficit, investitorii penalizează imediat, iar asta se reflectă automat în cotațiile titlurilor de stat, în burse și așa mai departe.
Creșterea economică
Din câte înțeleg, guvernul nu are în plan o creștere semnificativă a taxelor. Așa am înțeles și din declarațiile domnului Bolojan. Nu va continua pe aceeași manieră de majorări ample. Sigur, pot exista ajustări punctuale. Taxele pe proprietate au crescut începând cu 2026, dar ele nu au o pondere atât de mare în veniturile bugetare încât să contribuie decisiv.
Speranțele sunt mai degrabă legate de creșterea economică. Dacă economia performează mai bine, colectarea crește. Dacă firmele fac profituri mai mari, impozitul pe profit va aduce mai mult. Dacă consumul se menține, cresc și încasările din TVA.
Trebuie păstrat un echilibru. Pe de o parte, să fie ajustare fiscală. Pe de altă parte, economia să își reia un ritm sănătos de creștere și taxele să nu devină o povară excesivă pentru companii.
Cred totuși că nivelul de taxare în România nu este unul exagerat comparativ cu Uniunea Europeană. Nu înseamnă că nu mai e loc de ajustări, dar în continuare mediul economic rămâne relativ propice pentru creștere.
Rata inflației
Trebuie să spunem din capul locului că nivelul acesta ridicat al inflației, de aproape 10% anul trecut, a fost influențat de doi factori mari – creșterea TVA și liberalizarea prețurilor la energie. Dacă am exclude acești factori, celelalte componente ale inflației nu ar fi dus la o creștere atât de abruptă.
Pe de altă parte, consumul a scăzut, se vede clar, mai ales din cauza scumpirii utilităților. Asta vine cumva și pe o componentă pozitivă. Nu mai ai aceeași presiune pe prețuri, iar creșterile de prețuri la produse s-au mai temperat, dar se vede și reversul – oamenii cheltuie mai puțin.
Probabil că nu e rău să fii mai disciplinat până la un punct în cheltuieli și să îți gestionezi mai bine economiile. Nu e rău, dar e greu. Trebuie să recunoaștem că cea mai lovită categorie a populației de aceste creșteri, de această inflație, a fost cea cu veniturile reduse, care alocă un procent mult mai mare din venitul lunar pentru plata utilităților și pentru cheltuielile imediate.
Fondurile europene
Fondurile europene sunt un indicator esențial. Au fost importante și anul trecut și vor fi și anul acesta. Au avut o contribuție majoră inclusiv la îmbunătățirea deficitului. Ne-au ajutat foarte mult și ne ajută în continuare.
Avem, dacă nu mă înșel, între 15 și 20 de miliarde de lei pe care îi putem absorbi anul acesta. Este absolut necesar să îi absorbim, pentru că sunt motorul creșterii economice și pot ajuta la un buget care arată mai bine.
Gradul de atragere s-a îmbunătățit semnificativ în ultimii ani. Am avut un istoric foarte prost acum 5-10 ani, însă situația s-a schimbat. Nu atragem 100% și nici nu avem cum, dar cred că suntem peste 80% grad de absorbție și ne situăm cam în linie cu celelalte țări europene, cu mici diferențe.
Pe termen mai lung însă, într-un orizont de cinci ani, trebuie să fim conștienți că nu vom avea același nivel de acces la fonduri. Va trebui să construim un buget mult mai echilibrat, fără să ne bazăm atât de mult pe ele. Nu putem conta la nesfârșit pe această resursă. Acum trebuie profitat, este la îndemână și trebuie folosită. Dacă nu o accesăm acum, o pierdem.
Investitorii în 2025
Aș împărți anul 2025 în două. În prima parte, pe fond de incertitudine, investitorii au fost mai circumspecți, s-au orientat către active mai sigure, mai puțin riscante. Și dobânzile erau mai atractive atunci. Randamentele la Fidelis, de exemplu, erau mai mari decât acum. S-au alocat mai multe resurse în acele categorii.
Tot în luna mai am văzut și o migrație către euro. S-a văzut pe curs. Mulți lei s-au transformat în euro și acei bani trebuiau să se ducă undeva, ori în depozite, ori în active cu venit fix denominate în euro. Am fost avantajați și din acest punct de vedere.
Spre finalul anului s-a văzut un trend ascendent al burselor, nu doar la noi, ci în toată Europa și în America. Interesul investitorilor pentru zona de equity a crescut. Fondurile de acțiuni au avut cea mai mare creștere a activelor anul trecut, mult peste media pieței, datorită acestor intrări cumulate cu randamentele bune.
Fondurile mutuale
Noi, BT Asset Management, am dublat activele fondurilor de acțiuni în anul 2025. De mai mulți ani avem un trend ascendent al activelor, ceea ce este firesc. Activele fondurilor de investiții din România sunt încă la un nivel foarte redus raportat la PIB – abia pe la 2%. În Ungaria sunt în jur de 20%, în Polonia la fel.
Suntem foarte jos și raportat la depozitele populației în bănci – fondurile sunt sub 10% din depozitele populației, excluzând companiile. Potențialul este uriaș și este firesc să vedem creșteri de active și de investitori. Oamenii conștientizează avantajele investițiilor în fonduri și își fac planuri pe termen mediu și lung, bazate pe investiții recurente.
De fapt, pe asta ne-am bazat și noi în creșterea numărului de clienți. Majoritatea investitorilor noi alocă lunar sume mici, 100-200 de lei. Investitori mulți cu tichete mici – aceasta este baza creșterii. Clar, aceste cifre nu ar fi fost posibile fără investiții serioase în digitalizare.
Fondurile noastre sunt disponibile în aplicația BT Pay. Orice utilizator are acces imediat, într-un mod simplu și prietenos. Nu am fi putut atinge aceste cifre fără sisteme digitale solide.
Partea bună a pandemiei, dacă pot spune așa, este că s-a schimbat comportamentul clienților. Preferă soluții digitale și să nu meargă la agenție, la ghișeu. Peste 90%-95% din operațiunile pe fondurile noastre se fac digital. Sunt mii de operațiuni pe zi.
Sunt și persoane care preferă în continuare agențiile bancare. Ne bazăm și pe ei, pentru că de obicei generează tichete mai mari. Fiind mai în vârstă, au economii mai consistente. Publicul tânăr începe cu 100 de lei pe lună, dar într-un orizont de trei ani, 100-200 de lei lunar se cumulează cu randamentele. Poate deveni o mică avere într-un cont de investiții.
Riscuri și oportunități
O categorie care a dus-o mai greu anul trecut față de noi a fost cea a antreprenorilor. Probabil pentru ei riscurile vor fi mai mari și anul acesta. Vedem că a scăzut consumul, au crescut taxele, a crescut TVA-ul. Este posibil ca ei să fie nevoiți să fie mult mai atenți anul acesta și să se confrunte cu riscuri mai mari decât cele cu care ne confruntăm noi.
O oportunitate majoră este accesul la fondurile europene, de care trebuie să profităm. O altă oportunitate este că România, din punctul de vedere al resurselor energetice, are un avantaj clar și chiar poate să fie mai independentă energetic. E un atu pe care îl avem și de care deja începem să profităm, iar trendul este unul promițător.
Din punctul de vedere investițional, cred că oportunități vor exista în continuare. Probabil că sunt anumite domenii în care încă mai e loc de creștere. Mă aștept ca sectoarele de consum să performeze mai bine.
Ținta de inflație pentru anul acesta e undeva în zona 4%-4,5% ca mediană. BNR este puțin mai optimistă, cred că vede 3,8%. BNR va fi foarte atentă la momentul tăierilor de dobândă, în raport cu inflația. Dacă ținta de inflație va fi atinsă, putem vedea până la trei tăieri de dobândă, deci undeva la 0,75 puncte procentuale cumulat. Dacă nu, probabil că va fi mai prudentă.
Este foarte important pentru economie ca dobânzile să scadă într-un mod responsabil și gradual. Este important pentru că avem unele dintre cele mai mari dobânzi din Europa și asta pune presiune pe bugetele persoanelor, pe antreprenori și pe economie în ansamblu. Ar fi de dorit o scădere a costurilor de finanțare.
.png)
