Antreprenorii sunt un grup țintă care va beneficia de cursuri financiare în cadrul Strategiei Naționale de Educație Financiară

• În ședința de guvern din 11 aprilie, Executivul de la Palatul Victoria a adoptat și „Strategia Națională de Educație Financiară 2024-2030”. Este o hotărâre de guvern care va imune legislativ ca elevii, profesorii, studenții, antreprenorii să beneficieze de cursuri și consiliere de educație financiară. Strategia națională ar fi necesară pentru că România se află sub un punctaj mediu al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică atunci când vie vorba de cunoștințele românilor despre economie.
• Antreprenorii sunt considerați una categoriile care au nevoie de educație financiară pentru s lua decizii mai bune pentru afacerile lor. Pentru a crește educația financiară a administratorilor și acționarilor de firme, în special IMM-uri, noua strategie propune organizarea de cursuri pentru operatorii economici.
• În schimb, preșcolarii și studenții, alte categorii țintă, vor beneficia de activități curriculare și extracurriculare, respectiv de cursuri facultate de educație financiară.

Prin actul normativ care aprobă Strategia Națională de Educație Financiară pentru perioada 2024-2030, Guvernul României „își propune să crească nivelul de cunoștințe și competențe al românilor și al operatorilor economici din România în domeniul financiar, astfel încât, în calitate de consumatori ai unor produse, instrumente sau servicii financiare, ei să poată conștientiza riscurile, dar și oportunitățile, iar atunci când au de luat o decizie și să facă lucrul acesta responsabil si în cunoștință de cauză”, se precizează într-un comunicat al instituției.

Proiectul hotărârii de guvern aprobate privind Strategia Națională de Educație Financiară 2024-2030

Strategia Națională de Educație Financiară 2024-2030

Nota de fundamentare

Măsurile incluse în Strategie sunt implementate pentru ca „beneficiarii să dobândească abilități de a identifica produsele și serviciile financiare cu caracteristici economice și durabile”, se mai precizează în datele puse la dispoziția presei de guvern.

Strategia a fost elaborată în cadrul unui parteneriat între Ministerul Educației, Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României (BNR), Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), Asociația Băncilor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Cum se va face educația financiară, linii generale

Măsurile propuse în cadrul strategiei vor fi implementate cu implicarea unor actori atât din mediul public, cât și din cel privat.
Sunt incluse măsuri privind:

• introducerea elementelor de educație financiară în curriculum-ul național la toate nivelurile de învățământ;
• acțiuni și evenimente de educație financiară complementare adresate învățământului preuniversitar și universitar;
• introducerea educației financiare în universități;
• promovarea unor comportamente financiare responsabile în rândul copiilor și tinerilor prin intermediul mass-media (spoturi audio, spoturi video, internet, resurse educaționale pentru copii și tineri, inclusiv manuale, emisiuni TV, jocuri video etc);
• programe de educație financiară destinate cadrelor didactice (cursuri, platforme online cu resurse pentru predare, activități tematice și ateliere de educație financiară);
• acțiuni de consiliere și sprijin pentru părinți pentru educația din perspectivă financiară a copiilor;
• campanii de educație financiară a populației adulte (prin intermediul mass-media), cu accent pe informare, importanța economisirii pentru viitor și promovarea resurselor de educație financiară (website-uri, aplicații);
• ateliere de educație financiară la locul de muncă;
• cursuri de educație financiară pentru operatorii economici;
• încurajarea participării entităților financiare la programe de formare profesională continuă diversificate.

Activitățile prevăzute în Strategie vor fi finanțate în limita bugetelor anuale aprobate ale autorităților/instituțiilor publice implicate și din alte surse constituite în condițiile legale, precum și cu sprijinul instrumentelor financiare ale UE.

Antreprenorii, printre grupurile țintă

Măsurile incluse în Strategia Națională de Educație Financiară se adresează mai multor grupuri-țintă, în funcție de care sunt structurate și direcțiile principale de acțiune:
• copii și tineri până la 25 de ani (preșcolari, elevi, studenți);
• populație adultă (persoane peste 18 ani, în acest grup fiind incluse atât cele care desfășoară activități generatoare de venituri, cât și cele care nu obțin niciun fel de venit);
• operatori economici, persoanele care desfășoară o activitate/

Cum vor fi educați antreprenorii

În strategia adoptată de Guvernul României este și un capital care prevede „Direcții de acțiune pentru operatorii economici” prin care aceștia să beneficieze de educație financiară.

„Creșterea nivelului de educație financiară a operatorilor economici, în special în cazul IMM-urilor, este o condiție a dezvoltării lor sustenabile”, se susține în strategia națională adoptată de Executiv.

„Antreprenorii, în calitate de decidenți în cadrul operatorilor economici, dar și persoanele care ocupă o funcție de conducere sau de consiliere au nevoie de un set de informații de bază din sfera educației financiare, dar și, mai ales, de o informare continuă asupra dezvoltării piețelor, produselor, serviciilor și instrumentelor financiare pentru a alege și folosi în mod optim și cu costuri reduse acele variante potrivite protecției economice și dezvoltării afacerii respective”, se mai precizează în hotărârea de guvern.

La stabilirea obiectivelor și a direcțiilor de acțiune pentru operatorii economici au fost utilizate liniile directoare ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economic (OECD), care definesc educația financiară pentru IMM-uri ca fiind procesul prin care acestea:

•  recunosc interacțiunea dintre finanțele personale și cele comerciale;
• știu unde să caute sprijin;
• îmbunătățesc înțelegerea asupra mediului financiar, a produselor și a conceptelor relevante;
• prin informare, instrucțiuni și/sau sfaturi obiective, dezvoltă abilități, cunoștințe, atitudini și încredere pentru a deveni mai conștient de oportunitățile financiare și riscuri;
• dezvoltă planuri de afaceri și iau decizii informate;
• gestionează înregistrările financiare, planificarea și riscurile, în mod eficient, pe termen
  scurt și lung;
• adoptă alte acțiuni eficiente pentru maximizarea potențialului afacerii în beneficiul societății și al economiei în general.

Pentru deprinderea acestor reflexe financiare, „Strategia Națională de Educație Financiară 2024-2030” propune „organizarea de cursuri de educație financiară pentru operatorii economici”.

Această direcție de acțiune are în vedere furnizarea de cursuri de educație financiară pentru operatorii economici, luând în considerare nivelul actual de educație financiară al participanților și dimensiunea companiei.

„Pentru operatorii economici, în cadrul cărora participanții dispun de un nivel de cunoștințe în domeniul financiar cel puțin de bază, instruirea ar trebui să acopere aspecte variate generate de nevoile de cunoaștere, conținutul acestora fiind determinat de studiile în domeniu”, scrie în strategie.

Cursurile organizate pentru antreprenori mai trebuie să-i învețe pe aceștia:

• folosirea de instrumente de debit;
• accesare de finanțări și de fonduri europene;
• accesarea de asigurări, pensii private;
• investiții;
• utilizarea unor instrumente financiare specifice dezvoltării etc.

„Pentru antreprenori, furnizarea de programe de instruire cu accent pe necesitatea de a separa fondurile comerciale de cele personale, de a utiliza diferite instrumente și produse financiare, de a cunoaște elemente de fiscalitate etc”, mai scrie în hotărârea de guvern.

Societățile care vor folosi aceste programe ar putea utiliza mijloace accesibile de finanțare și îndrumare pentru îmbunătățirea afacerii din punctul de vedere al controalelor interne, regulilor de guvernanță corporativă, poziției financiare etc.

Studiile care a dus la nevoia de Strategie

În 2021, un studiu Unlock Market Research, comandat de BCR15, arăta că pentru 1 din 5 români, situația financiară este cel mai important aspect al vieții lor. Însă doar 1 din 4 se declară mulțumiți de aceasta. Jumătate dintre români (52%) preferă să ceară sfaturi de la familie și prieteni, în timp ce doar un sfert (24%) apelează la un expert financiar.

Lipsa unui anumit nivel de educație financiară îi expune la vulnerabilități și asta se simte în viața de zi cu zi: 71% au cumpărat lucruri de care nu aveau nevoie doar pentru că erau ieftine, 65% au cumpărat impulsiv fără o planificare financiară atentă și doar 38% dintre români își urmăresc cheltuielile și le prioritizează corect.

Mai mult, 58% recunosc că nu au avut acces la informații financiare sau interes pentru a-și îmbunătăți nivelul de educație financiară. Sănătatea (75%) și nevoile de bază, precum mâncarea și utilitățile (73%), sunt categoriile pentru care românii își prioritizează cheltuielile și depun toate eforturile pentru a se asigura că sunt acoperite. Educația (30%) și petrecerea timpului liber (27%) reprezintă priorități secundare, în timp ce alte domenii, precum hobby-urile (16%), întâlnirile sociale (18%) și divertismentul (7%), sunt considerate mai puțin prioritare în ceea ce privește cheltuielile.

Conform studiului OECD publicat în decembrie 2023, scorul mediu de educație financiară al țărilor participante la sondaj este de 60 de puncte dintr-un total de 100 de puncte41. În medie, doar 34% dintre adulți au atins scorul de 70 de puncte, cei care au reușit un punctaj mai mare sunt adulți salariați, cu studii superioare și/sau cu venituri mai mari. În acest studiu, OECD recunoaște bunăstarea financiară individuală ca scop final al politicilor și programelor de educație financiară. Scorul mediu al bunăstării financiare s-a situat la nivelul de 42 din total 100 de puncte.

În ceea ce privește România, față de sondajul anterior se reține o creștere de 3 puncte față de scorul din 2020. Cu toate acestea, țara noastră continuă să se situeze la un nivel scăzut de educație financiară, înregistrând 54 de puncte (față de 51 de puncte în 2020) dintr-un total de 100 de puncte și față de o medie de 60 de puncte, obținută de cele 40 de țări analizate de OECD în acest nou sondaj