Cum se vor desfășura controalele inspectorilor de la Antifraudă

• Inspectorii fiscali de la Antifraudă, noua structură înființată în cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), vor putea avea inițiativa de a începe anchete fiscale fără a fi solicitați de procurori sau superiori. Firmele care plătesc TVA, accize și taxe vamale sunt societățile susceptibile de a fi supuse controalelor agenților fiscali.
• Mai mult, aceștia vor putea fi însoțiți în controale de reprezentanți ai Jandarmeriei și ai Poliției Române. Noile prevederi legislative vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2025. Acestea au fost aprobate de Guvernul României la mijlocul lunii martie după ce proiectul a fost pus în dezbatere de Ministerul de Finanțe la sfârșitul lunii februarie.

Ordonanța de Urgență aprobată de Guvernul României pe 14 martie are ca scop să micșoreze evaziunea record a României, atunci când vine vorba de evaziunea la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, așa cum reiese din textul legislativ aprobat de Executiv. Pentru reducerea evaziunii și creșterea încasărilor la bugetul publicat, Ministerul de Finanțe a ales să reorganizeze Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) prin crearea Direcția Generală Antifraudă Fiscală.

„În cadrul, Agenției se înființează Direcția Generală Antifraudă Fiscală, structură fără personalitate juridică, cu atribuții de prevenire, descoperire și combatere a actelor și faptelor de evaziune fiscală și fraudă fiscală”, se precizează în noua ordonanță de urgență.

Pentru a recupera o cât mai mare parte cele peste 8 miliarde de euro pe care România nu-l încasează anual, conform estimărilor interne și europene, executivul de la Palatul Victoria, sediul Guvernului Românie, a propus reorganizarea direcției de antifraudă din cadrul ANAF. Practic, Direcția Antifraudă devine ciocanul cu care ANAF vrea să oprească evaziunea

Structurile județene antifraudă ale Fiscului au fost desființate în 2013, odată cu înființarea ANAF-ului.

Anchete fiscale, cum se vor desfășura

Termene.ro a apelat la reprezentanți ai ANAF și ai Ministerului de Finanțe pentru a explica modul cum se vor desfășura controalele la firme ale inspectorilor antifraudă.

• Inspectorii fiscali pot avea inițiativa unui control

Cuvântul introdus în plus față de OUG nr. 74/2013 care reglementează activitatea ANAF este „descopere” fapte de evaziune și fraudă fiscală. Asta va permite Direcției Generale Antifraudă Fiscală să facă anchete fiscale fără a fi necesară pornirea unei anchete penale pentru astfel de fapte, conform analizei experților din domeniu consultați de termene.ro. Informația a fost confirmată și de reprezentanți ai Fiscului care nu au dorit să fie citați.

• Controlul nu poate fi evitat

Administratorii vor avea obligația de a prezenta documentele și produsele, serviciile comercializate și care sunt solicitate de inspectorii de la Antifraudă.

• Uneori, cu protecția jandarmilor și a polițiștilor

Inspectorii antifraudă vor beneficia de protecția Jandarmeriei și/sau a Poliției Române în timpul controalelor considerate riscante, conform proiectului. Inițial, în proiectul propus de Ministerul de Finanțe, personalul Agenției din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală putea beneficia „după caz, armament și alte mijloace tehnice utilizate ca mijloc individual de apărare, protecție și comunicare, care se atribuie gratuit”. Pentru a beneficia în timpului unui control de protecția jandarmilor și/sau a polițiștilor, agenții fiscali trebuie să aibă aprobarea Președintelui ANAF, așa cum reiese din ordonanța de urgență aprobată.

Această prevedere nu a mai trecut în ședința de guvern din 14 martie. Inclusiv premierul Marcel Ciolacu a respins prevederea ca inspectorii fiscali să aibă arme.

• Controlul fiscal de la Antifraudă se face minimum doi inspectori

Inspectorii antifraudă nu vor avea voie să facă verificări fără a fi însoțiți de un coleg.

„La orice acțiune de control antifraudă participă minimum două persoane care ocupă funcții publice specifice utilizate în cadrul Agenției pentru Direcția generală antifraudă fiscală”.

• Denumirea celui care face controlul

Personalul fără funcții de conducere va fi avea denumirea de „inspector antifraudă”.

• Controalele în ținute civilă, dar cu ecuson și însemne distinctive

„Personalul Agenției din cadrul Direcției Generale Antifraudă Fiscală, care ocupă funcții publice specifice, poartă în timpul serviciului, uniformă, însemne distinctive, ecusoane”, se precizează în propunerea legislativă. Cu toate acestea, în anumite situații „În realizarea atribuțiilor de serviciu, personalul care ocupă funcții publice specifice poate îmbrăca ținuta civilă”, mai scrie în textul legislativ.

Reacția CNIPMMR

Având în vedere noua structură organizatorică a ANAF, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România (CNIPMMR) a atras atenția faptului că noile măsuri ale guvernului riscă să nu-și atingă scopul de a micșora numărul firmelor evazioniste, ci pot deveni doar un alt factor de presiune asupra antreprenorilor corecți.

„Reorganizarea periodică a Gărzii Financiare, Direcției Antifraudă, alte departamente nu au reprezentat exemple de bună practică, neexistând o statistică a „succesului” fiecărei instituții din cele reorganizate periodic sau a modului în care aceste modificări au ajutat concret la reducerea evaziunii de la o perioada la alta”, consideră reprezentanții CNIPMMR.

„Controalele antifraudă trebuie să fie direcționate împotriva activităților economice nefiscalizate/nedeclarate și nu împotriva agenților economici care își desfășoară activitatea cu respectarea legilor, din dorința de a aduce venituri suplimentare la buget din amenzi”, se mai precizează în comunicatul CNIPMMR.

Alte modificări impuse de Executiv în legătură cu reorganizarea Fiscului

Tot pe 14 martie, Guvernul României a mai aprobat următoarele modificări care țin de reorganizarea ANAF.

• Înființarea celui de-al treilea post de vicepreședinte al ANAF.

Șeful ANAF va avea trei vicepreședinți în subordine, cu unul mai mult decât acum. Vicepreședintele în plus ar urma să aibă atribuții exclusive pe zona de antifraudă, conform informațiilor obținute de termene.ro.

„Președintele Agenției este ajutat în activitatea sa de 3 vicepreședinți cu rang de subsecretar de stat, numiți prin decizie a prim-ministrului la propunerea președintelui Agenției. Vicepreședinții exercită atribuțiile delegate de președintele Agenției. Răspunderile și atribuțiile vicepreședinților se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției”, se precizează în propunerea legislativă.

• Renunțarea la personalitatea juridică și preluarea Direcției generale de administrare a marilor contribuabili la nivelul aparatului propriu al ANAF.
• Înființarea funcțiilor publice specifice de execuție de inspector antifraudă, dar și a funcțiilor publice specifice de conducere de inspector general antifraudă, inspector general adjunct antifraudă, inspector șef direcție antifraudă, inspector șef serviciu antifraudă.
• Introducerea unor reglementări referitoare la atragerea răspunderii potrivit legii în cazul divulgării secretului de serviciu,
• O nouă definiție pentru Fisc.

ANAF-ul își schimbă parțial și definiția și rolul instituției pentru a permite mai ușor controlul fiscal antifraudă. „Prin atribuțiile încredințate, Agenția asigură: administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor venituri bugetare date prin lege în competența sa, precum și controlul fiscal, respectiv inspecție fiscală, control inopinat, control antifraudă, verificarea situației fiscale personale, verificare documentară, conformare voluntară pentru prevenirea, descoperirea și combaterea oricăror acte și fapte care au ca efect frauda fiscală și evaziunea fiscală, precum și a altor fapte date prin lege în competența sa”, se precizează în textul legislativ.

Scopul modificărilor

Ministrul Finanțelor, Marcel Boloş, a declarat joi, înaintea ședinței de guvern prin care s-au aprobat noile prevederi legislative că acestea au scopul „de a consolida capacitatea instituțională a acesteia în colectarea veniturilor bugetului general consolidat dar și combaterea fenomenului de evaziune fiscală”.

Pentru a limita evaziunea și a controla traseul mărfurilor după ce intră în România, guvernul a ales să întărească Direcția Antifraudă din cadrul ANAF.

Scopul proiectului de ordonanță de urgență este ca reorganizarea Fiscului să aducă mai multe fonduri la bugetul public, așa cum reiese din proiectul de lege semnat de Marcel Ciolacu, premierul României. „Astfel încât colectarea impozitelor să fie mai eficientă în raport cu obiectivul de a crește raportul venit – PIB și de a reduce decalajul fiscal la TVA”, se precizează în Ordonanță de Urgență.

Decalajul fiscal la TVA al României a fost de 36,7% în 2021, potrivit raportului anual al Comisiei Europene privind conformarea în materie de TVA. Raportul anual a fost prezentat la finalul anului trecut și vizează date cu doi ani în urmă. În termeni nominali, România a încasat la buget 15,5 miliarde de euro din TVA în 2021, comparativ cu venituri preconizate de 24,5 miliarde de euro, rezultând un deficit de 8,996 miliarde de euro.

Guvernul României a anunțat că pentru anii 2022 și 2023 s-au realizat încasări din TVA în valoare de peste 19 miliarde de euro (2022) și aproape 21 de miliarde de euro (2023). Cu toate acestea, deficitul TVA nu a scăzut sub 30%.