- Azi e marți, 11 februarie, iar „Esența zilei” va rezuma știrile importante pentru mediul de afaceri și va oferi și explicații, puncte de vedere legate de evenimentele prezentate. Rubrica editorială va fi actualizată pe parcursul zilei, așa că informația cea mai importantă de la prânz poate să fie pe locul trei sau patru la sfârșitul zilei.
Monitorizarea începe dimineața, de la 8.00, și va continua din 4 în 4 ore până ora 22.00.
Ministrul Energiei: Ne-am propus să trecem iarna cu gazul din producția proprie
Ne-am propus să trecem iarna cu gazul din producția proprie care înseamnă 25 de milioane de metri cubi zilnic plus ceea ce se extrage din depozite, iar românii trebuie să stea liniștiți, pentru că nu rămâne nimeni fără gaz și sunt protejați prin schema de compensare-plafonare, a declarat, marți, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
”În fiecare an, în februarie, mai ales în iernile geroase, se întâmplă acest fenomen: depozitele se golesc mai rapid, capacitatea de extracție din depozite scade și sunt perioade în care se poate apela mai mult la importuri. E o situație dacă vreți conjuncturală. Vreau să subliniez că niciun român nu are vreun risc să rămână fără gaz. Deci, securitatea energetică a țării nu este sub nicio formă pusă în pericol”, a mai spus Burduja, potrivit Agerpres.
Patronatul Concordia: Mediul privat se teme că după alegeri vom vedea creșteri de taxe
Există această teamă în mediul privat că după alegeri vom vedea un nou val de creșteri de taxe pentru a echilibra bugetul public, a spus marți Radu Burnete, directorul executiv al confederației patronale Concordia, pentru Hotnews.
Burnete spune că avem foarte multe taxe care distorsionează activitatea economică. „Taxa pe stâlp e doar una dintre ele. Avem o taxă pe cifra de afaceri ale celor mai mari și productive companii din România, taxă care le-a plafonat multora marjele teribil de mult. Avem taxe speciale în energie, desi eu nu cred că așa trebuie așezate taxele într-o economie. Trebuie să ai un sistem fiscal care nu distorsionează, care nu discriminează între industrii, un sistem fiscal care promovează inovația și productivitatea”.
Clasament Harvard: România are a 20-a cea mai complexă economie din lume
România ocupă locul 20 în clasamentul celor mai complexe țări, conform Indicelui de complexitate economică (ECI) dezvoltat de Universitatea Harvard, care urmărește 145 de state. Analiza specialiștilor menționează că țara noastră este mai complexă decât ar fi de așteptat, scrie Economedia.ro.
În ciuda complexității sale, PIB-ul local va evolua greoi în decenoul urmptor, estimează aceiași specialiști. Astfel, proiecțiile de creștere pentru 2031 ale Growth Lab prevăd un avans anual mediu de 2,7 % în România în deceniul următor, situându-se în jumătatea inferioară a țărilor la nivel mondial.
Specialiștii Harvard evaluează starea actuală a productivității unei țări prin intermediul indicelui de complexitate economică (ECI). Țările își îmbunătățesc poziția în clasament prin creșterea numărului și a complexității produselor pe care le exportă cu succes.
Premieră: Un milion de români vor avea bani într-un fond mutual până de Paște
Numărul românilor care au bani într-un fond de investiții a crescut puternic în 2024 (+37% față de anul anterior) și a ajuns la 812.000. Cifra va trece cel mai probabil de 1 milion la finalul lunii aprilie, o bornă istorică, dar care ar putea fi pusă greu la încercare doar o lună mai târziu, în mai – atunci când vor avea loc noi alegeri prezidențiale.
”Cred că de Paște vom depăși cifra de un milion. În 2024 am avut aproape 20.000 de noi investitori în fiecare lună și trendul este pozitiv. În ultimii 10 ani averea netă administrată de fondurile de investiții a crescut cu 51%”, spune Horia Gustă, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF), citat de Wall-Street.ro.
Un semnal de alarmă: Hidroelectrica, cea mai mare companie de la Bursa de Valori, a produs cu 21% mai puţină energie electrică în 2024
Compania de stat Hidroelectrica (simbol bursier H2O) a anunţat în raportul operaţional preliminar pe 2024 că producţia de energie electrică netă a ajuns la 13.864 GWh anul trecut, în scădere cu 21% faţă de 2023. Achiziţiile de energie electrică au coborât cu 53% la 802 GWh, în timp ce totalul de energie electrică vândută a scăzut cu 24% la 14.665 GWh, scrie Ziarul Financiar.
Cel mai mare producător de energie din România a înregistrat un profit net de 3,5 miliarde de lei în ianuarie-septembrie 2024, în coborâre cu 32% prin comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în timp ce veniturile au scăzut cu 25% la 7,2 miliarde de lei. Hidroelectrica va publica raportul anual pe 26 februarie, potrivit BVB.
Scădere de 10,4% a înmatriculărilor de autovehicule noi în România
Înmatriculările de autovehicule noi, în România, au înregistrat o scădere de 10,4%, în prima lună a acestui an, față de ianuarie 2024, reiese din datele Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculări (DGPCI), prelucrate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile din România (APIA), scrie Agerpres.
Totodată, pe segmentul autoturismelor full electrice s-a raportat o diminuare de 28,4%, respectiv o cotă de piață de 9,8%.
Record. Românii au luat cele mai multe credite în 2024. Top împrumuturi de consum
Record istoric. Anul 2024 a fost cel mai prolific din istorie în ceea ce privește creditele de consum noi contractate de români, arată datele Băncii Naționale a României. Ca sold, este cel mai bun an după vârful boom-ului din perioada 2005-2008.
Românii au contractat, în 2024, credite de consum în lei în valoare de 47 de miliarde de lei, cel mai mare nivel din istorie. La final de an, soldul împrumuturilor de nevoi personale în lei a ajuns la 77 de miliarde de lei, cu o creștere de aproape 19%, cea mai mare de după vârful boom-ului din perioada 2005-2008.
În condițiile în care statul român se împrumută tot mai scump, Banca Națională a arătat în clar că nu va reduce dobânda de politică monetară prea curând, iar inflația generată de noile tarife introduse de SUA Chinei este de așteptat să afecteze România, în perioada următoare dobânzile ar putea crește substantial, arată Economica.net.
Investitorii au avut o reacție slabă față de demisia lui Iohannis
Bursa românească a adăugat o seisune în secvența oscilațiilor neconcludente, însă volumele tind să se îmbunătățească față de cele de la începutul anului. Săptămâna de tranzacționare a debutat pe o tendință de ușoară apreciere, în care performanța cea mai importantă este escaladarea unor noi maxime pentru bursa de la Frankfurt, al cărui indice principal DAX40 s-a apropiat de pragul psihologic de 22.000 de puncte.
Este mișcarea ce a influențat și evoluția de la BVB, unde investitorii au avut o reacție slabă față de demisia lui Klaus Iohannis. Indicele compozit BET-XT a câștigat 0,35% și indicele reprezentativ BET a urcat cu 0,43%, până la nivelul de 17.137,72 de puncte, în zona mediei mobile exponențiale de 200 de zile (EMA200) în jurul căreia cotația gravitează de la începutul anului, așa cum se vede pe graficul atașat, potrivit Profit.ro.
CNAS nu găseşte IT-işti, deşi oferă salariu de 3.900 de euro net. Din cinci posturi, sunt ocupate doar două
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) are dificultăţi, de mai bine de un an, în a găsi specialişti în IT. Astfel, din cele cinci posturi, doar două sunt ocupate.
”Deşi există cinci posturi aprobate prin memorandum în guvern, remunerate mult mai bine decât grila de salarizare a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (…) există aceste cinci posturi scoase cumva la concurs încă din anul 2023. În primă fază au existat trei persoane care au promovat acest concurs şi din acestea trei am rămas cu două persoane. O persoană a renunţat, imediat după promovare, luând contact cu activitatea de la Casei Naţională, care nu este una uşoară deloc. În prezent sunt în continuare trei posturi care trebuie cumva ocupate, iar ele ţin de expert hardware şi vizualizare, expert bază de date şi desigur un expert pentru dezvoltare şi operare”, a afirmat vicepreşedintele CNAS, Larisa Mezinu-Bălan, luni seară, la Medika Tv.
Salariul este de 3.900 de euro net pentru un astfel de expert, iar criteriile de angajare au fost stabilite de către o comisie mixtă formată din experţi din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti şi din cadrul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, arată News.ro.
