Analiza SWOT a industriei din România. Punctele tari și amenințările sectorului care asigură 20% din PIB

• Un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea unei strategii naționale privind dezvoltarea industriei până în 2030 ar putea fi aprobat în ședința de astăzi, 21 noiembrie, a Executivului de la Palatul Victoria. Specialiștii guvernamentali și independenți care au realizat strategia au realizat și o analiză SWOT a industriei românești, analiză în care se evidențiază punctele tari, punte slabe, oportunitățile și amenințările unei afaceri sau a unui sector economic.

Strategia Industrială a României propune o viziune de dezvoltare a industriei și măsuri de intervenție publică pe un orizont de șapte ani de zile, ținând cont de constrângerile imprimate atât de situația geopolitică externă, cât și de procesul dublu de tranziție european, digital și verde.

„Deoarece scopul Strategiei este să dea direcțiile de dezvoltare în baza priorităților identificate și a coordonatelor descrise la nivel național și european, se consideră o etapă intermediară la mijlocul perioadei, în anul 2027, urmând ca evaluarea implementării să indice dacă este necesară actualizarea obiectivelor în concordanță cu angajamentele pe termen lung ale UE/României și în funcție de factorii de conjunctură”, se precizează în document.

Analiza SWOT

Strategia Industrială a României 2024-2030 cuprinde și o analiză de tip SWOT. Acest tip de analiză este un instrument strategic utilizat pentru a evalua punctele tari (Strengths), punctele slabe (Weaknesses), oportunitățile (Opportunities) și amenințările (Threats) legate de o organizație, un proiect, o afacere sau o decizie. Este un proces simplu, dar eficient, pentru a identifica factorii interni și externi care pot influența succesul sau eșecul unui plan

Conform experților guvernamentali și independenți, analiza SWOT a industriei autohtone arată în felul următor.

Puncte forte

Ponderea industriei în PIB a rămas la cote ridicate (peste 20%).

Forță de muncă înalt calificată.

Mixul energetic divers al României (combustibili fosili, surse regenerabile șienergie nucleară).

Învățământ terțiar relativ performant Existența unor clustere de top la nivel european.

Sector antreprenorial dinamic in domeniul ICT.

Investițiile străine directe în sectorul industrial românesc.

Existența unei industrii de furnizori pentru industria auto dezvoltată și cu o dinamică accentuată.

Existența unui sector IT foarte performant, cu competențe în domeniile esențiale: inteligența artificială, securitatea datelor, Big Data, rețele de comunicații etc.

O bază industrială solidă a unor companii campion în sectoare industriale strategice, dar energointensive.

Puncte slabe

Ponderea agriculturii rămâne una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, dar valoarea adăugată în industria alimentară este scăzută.

Declinul demografic și migrația.

Lipsa unei abordări unitare la nivelul ministerelor pentru domeniul industrial.

Ineficiența exploatării resurselor minerale energetice și non-energetice.

IMM-uri cu capacitate redusă de inovare.

Susținerea slabă a politicilor de inovare.

Costuri ridicate cu dezvoltarea și implementarea produselor.

Lipsa resurselor financiare ale întreprinderilor românești, ponderea mare a firmelor cu capital negativ și finanțarea bancară redusă.

Vulnerabilitatea la schimbările economice globale și la instabilitatea piețelor internaționale.

Gradul redus de dobândire a competențelor digitale de bază în rândul populației.

Utilizarea redusă a digitalizării în întreprinderi.

Decalajul între tematicile abordate în activitățile CDI din mediul public și nevoile mediului economic

Oportunități

Accesarea fondurilor europene structurale și de investiții.

Folosirea de surse regenerabile (energie solară, geotermală și bioenergie).

Soluțiile de CCUS și hidrogen verde.

Creșterea competitivității produselor asociate panourilor solare fotovoltaice (PV), turbinelor eoliene și vehiculelor electrice (VE).

Posibile relocări de unități de producție în România pe fondul tensiunilor din Asia și Rusia.

Principalele documente strategice în domeniul CDI pun accent pe sprijinirea accesului actorilor economici la serviciile de CDI, mobilizarea resurselor de cercetare către inovare și dezvoltarea transferului tehnologic și de cunoștințe.

Sprijinirea clusterelor în vederea creșterii gradului de inovare și internaționalizare a firmelor membre și a integrării acestora în lanțuri de valoare regionale (în special regiunea Dunării) și globale.

Creșterea nivelului de competitivitate a IMM-urilor și întreprinderilor mari autohtone prin investiții în noi echipamente și dezvoltare tehnologică, inclusiv prin folosirea inițiativei STEP și a fondurilor destinate investițiilor în tehnologii critice: digitale, curate și biotehnologii.

Identificarea de noi piețe de desfacere pentru produsele și serviciile industriale.

Creșterea capacității sectoarelor productive în furnizarea de bunuri/produse cu un înalt grad de personalizare în funcție de necesitățile clienților.

Creșterea puterii de cumpărare a populației.

Amenințări

Conflictul ruso-ucrainian și impactul asupra prețurilor materiilor prime.

Pierderi de competitivitate în industriile energointensive din cauza costurilor de reducere a emisiilor GES.

Prețurile ridicate ale energiei electrice, gazelor naturale și a materiilor prime.

Volatilitatea prețului la bursă a certificatelor ETS.

Concurență neloială din partea întreprinderilor din afara UE.

Intensificarea politicilor climatice și crearea unui cadru de reglementare al UE dezavantajos pentru sectoarele industriale energointensive.

Dificultatea obținerii de credite bancare într-un context de rate de dobândă de referință ridicate.

Continuarea migrației forței de muncă înalt calificată, deficitul de forță de muncă calificată și cu competențe digitale și grad redus de mobilitate internă

Lipsa de sprijin adecvat pentru IMM-urile din sectoarele tradiționale în vederea creșterii gradului lor de inovare și internaționalizare poate conduce la dispariția acestor sectoare cu efecte economice și sociale negative.

Grad ridicat de expunere în fața lanțurilor globale de valoare.

Relocarea în țările dezvoltate sau în vecinătate (Africa de Nord, Asia de Sud) a unor companii parte din diferite lanțuri de producție și aprovizionare, precum și din sectorul IT.

Scăderea cererii externe pe piețele europene cauzate de pierderi de competitivitate ale UE în sectoare din avalul producției românești (industria auto, aparate și echipamente electrice, industria chimică).

Dublul scop al strategiei

Strategia industrială a României are un dublu scop: în primul rând, să definească o viziune națională asupra politicii industriale prin raportare la contextul european și internațional; în al doilea rând, să propună și să fundamenteze intervenții de sprijin pentru sectorul industrial, ca urmare a procesului de adaptare a acestuia la dubla tranziție, digitală și verde.