Retailerii români se tem că anul 2025 va aduce creșterea TVA-ului la 25% și că vor fi nevoiți să închidă afacerile

• Comercianții mici din România nu îndrăznesc să-și mai facă planuri de investiții până când nu cunosc sigur cu cât va crește taxa pe valoare adăugată (TVA) în 2025. Patronatele sunt conștiente că taxarea va crește, dar speră ca TVA-ul să se majoreze cu maximum 2 puncte procentuale și să nu ajungă până la 25%.

Deși sectorul comerțului cu amănuntul a mers bine, teoretic cel puțin, în 2024, în practică lucrurile nu stau chiar așa. Asta pentru că aceste creșteri au fost mai mult pe partea de valoare decât de volume, în condițiile în care importurile de alimente au fost foarte mari, cu efect direct asupra deficitului agroalimentar.

Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut în primele opt luni ale anului cu 8,1%, ca serie brută, susținută mai ales de avansul vânzărilor de produse nealimentare, cu 13,7%, potrivit datelor INS.

În același interval, vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au crescut cu 4,2%, iar cele de carburanți cu 3,6%.

Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, afacerile din retail s-au majorat  cu 7,3% în ianuarie-august,  datorită creșterii vânzărilor de produse nealimentare (+12,7%), vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (+3,6%) și comerțului cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (+3,3%).

TVA de 25%, spaima comercianților

Trebuie să consumăm cât producem și să nu mai importăm tot felul de mărfuri de peste mări și țări, când am putea produce în țară alimentele respective.

Situația se va complica și mai mult, în 2025, dacă guvernanții nu apelează la pârghiile avute la îndemână: taxe vamale la importurile de alimente din țările din afara spațiului comunitar, precum și utilizarea eficientă a fondurilor europene.

Deși guvernanții au tot declarat că nu vor fi majorări de taxe, în 2025, în piață toată lumea se așteaptă ca anul viitor să aducă o creștere a TVA chiar și de până la 25%. Și liderul PNL, Rareș Bogdan, a amintit de această variantă a creșterii TVA-ului până la 25% într-o emisiune tv.

„Noi ne așteptăm la majorări de TVA, sperăm să crească la 20% de la 19% și să nu se ducă la 24% sau 25%. Mergem pe deficit, iar orice companie care se află în această situație ajunge mai devreme sau mai târziu în faliment. Dacă țara merge în deficit, nu știu unde ajunge. ..(…) Deficitul acesta ar trebui măcar controlat cumva, dacă nu poate fi eradicat complet. Trebuie să nu fim pe deficit și să consumăm atât cât producem și dacă vrem să consumăm mai mult, trebuie să producem mai mult”, a declarat pentru Termene.ro Feliciu Parashiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, care este și proprietarul lanțului de magazine Paco Supermarkets din Focșani.

Datele INS arată că, în 2024, comerțul s-a numărat printre sectoarele care au fost pe creștere. Paraschiv spune, însă, că au fost „oarece creșteri”, pentru că s-au pompat banii în piață, deoarece este un an electoral, însă vorbim mai mult de valoare și nu de volume.

Importurile, tot mai mari

Feliciu Parschiv atrage atenția asupra importurilor din țările terțe care atârnă greu în balanța agroalimentară a României. Din păcate, se aduc foarte multe mărfuri, iar ceea ce se întâmplă la fructe și legume este cel mai bun exemplu, care ar fi putut fi produse în țară. Fără măsuri de protecție, situația riscă să se degradeze și mai mult.

„Anul viitor va fi jalnic, dacă nu protejăm economia și avem pârghii la care putem apela, dar nu le folosim. Cum să importăm noi usturoi din China, morcovi din Turcia și ceapă din Egipt? N-am zis nimic de Uniunea Europeană că nu avem voie să blocăm importurile din UE. Nu pot să nu iau roșii din Spania .. (..), dar în cazul Turciei, pot să protejez producătorii mei de morcovi și pun o taxă vamală de 500%, la fel la fasolea care vine din China. Ok, va fi o creștere de preț pe piață foarte mare pentru început, dar după aceea se vor apuca ei noștri să pună fasole, pentru că este rentabil”, declară Paraschiv.

Reprezentantul micilor comercianți mai declară că, pe lângă taxe vamale la importurile din țările non-UE, ar trebui să fie folosite „cu cap” și fondurile europene. Banii ar trebui să fie direcționați către „tehnologizare în industrie, în agricultură ca lumea să poată să-și facă o făbricuță sau o crescătorie de porci că tot avem deficit de 75% pe carnea de porc”.

Avertismentul consultanților fiscali

Avertismentele cu privire la majorarea taxlor, în 2025, vin și din partea consultanților fiscali.

Alexandra Smedoiu, președintele Asociației CFA România, susține că, în 2025, TVA-ul ar putea să fie mai mare cu 2 – 3 puncte procentuale. Declarația a fost făcută în contextul lansării raportului „FY25 Macroeconomic Outlook”, realizat de organizație.

„Anul acesta se pare că mergem din nou spre un deficit bugetar foarte mare, ceea ce înseamnă că spre finalul anului trebuie să ne gândim deja la măsurile pentru anul următor. Dacă ne uităm la componența veniturilor fiscale aș spune că cea mai probabilă este o creștere în zona de TVA, taxa pe valoare adăugată, taxarea consumului, pentru că consumul este cel care a susținut până acum economia și este considerată și cea mai puțin dăunătoare taxă, în sensul că afectează mai puțin afacerile, investiţiile şi mai mult zona de consum. Deci, din punctul acesta, spun că cea mai probabilă este creșterea TVA. În plus, ca și cotă standard 19% suntem sub media Uniunii Europene, care este 21% şi există, bineînţeles şi multe tranzacții care sunt făcute cu cote reduse, 0, 5, 9%. Probabil că vom vedea și o reașezare în zona aceasta”, susține Alexandra Smedoiu.

Ea spune că modificarea ar putea să fie aplicată de la 1 ianuarie 2025, totul depinde, însă, de datele de la finalul anului.

„Când spun 2 – 3 s-ar putea să nu vorbim doar de cota nominală ci și de reașezarea tranzacțiilor care sunt cu cote reduse astfel încât per total să putem încasa mai mult. Sigur că întotdeauna când există o creștere a taxei există şi un efect de descurajare a consumului”, a mai precizat Alexandra Smedoiu.