Proiect de lege depus la Senat pentru eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri. Motivele

• Un proiect de lege înregistrat recent la Senat propune abrogarea completă a articolului care reglementează această taxă în Codul Fiscal, invocând efectele economice negative profunde, distorsiunile concurențiale și lipsa unui fundament real pentru introducerea sa. Legea ar urma să intre în vigoare în prima zi a lunii următoare publicării în Monitorul Oficial.

Criticat de mediul de afaceri aplicarea impozitului minim pe cifra de afaceri este criticat și într-o inițiativă legislativă depusă în Parlament. Proiectul de lege înregistrat la Senat își propune, dacă va fi aprobat, să elimine acest impozit care este aplicabil din 1 ianuarie 2024.

Reamintim că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) este aplicabil companiilor cu venituri de peste 50 de milioane de euro.

Unul dintre cele mai nocive efecte ale impozitului minim, potrivit expunerii de motive, este distorsionarea concurenței: două companii din același sector, cu aceeași structură de costuri și volum de activitate similar, pot fi taxate complet diferit doar pentru că una a depășit cu puțin pragul de 50 de milioane de euro. Diferența de doar 100.000 de euro în cifra de afaceri poate duce la obligații fiscale suplimentare de milioane de lei pentru firma aflată peste limită.

Această realitate creează stimulente pentru fragmentarea artificială a companiilor, cu scopul de a evita IMCA, fenomen care afectează transparența, eficiența economică și colectarea de taxe. Totodată, se descurajează consolidarea fiscală, una dintre direcțiile asumate de România în relația cu Comisia Europeană.

Ce prevede proiectul

Proiectul de lege este scurt și tranșant: abrogă articolul 18¹ din Legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, articol ce reglementa impozitul minim pe cifra de afaceri. Legea este motivată de un set de argumente tehnice, juridice și economice extinse, susținute de date concrete și de poziții exprimate inclusiv de mediul de afaceri.

Această inițiativă legislativă vine la mai puțin de un an de la intrarea în vigoare a măsurii, aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2024, prin Legea nr. 296/2023.

Măsura a fost introdusă ca o soluție pentru combaterea optimizărilor fiscale agresive – în special a transferului de profit prin prețuri de transfer între entități afiliate – dar, în practică, a generat o serie de efecte colaterale dramatice.

Criticii măsurii atrag atenția asupra caracterului nediferențiat al impozitului, aplicat în mod uniform, fără a ține cont de profitabilitate, sezonalitate, specificul industriei sau de nivelul investițiilor. Astfel, companii aflate în expansiune sau în procese de modernizare ajung să fie penalizate fiscal doar pentru că rulează volume mari, fără a genera încă profit.

„Este o taxă pe activitate, nu pe valoarea creată”, a explicat unul dintre parlamentarii inițiatori. „Nu contează dacă firma e profitabilă sau nu, trebuie să plătească doar pentru că a avut rulaj mare. Este profund nedrept.”

Cine este afectat

Conform unui studiu elaborat de The Tax Institute, peste 1.084 de companii au intrat sub incidența IMCA în 2023, reprezentând aproximativ 40% din cifra de afaceri a economiei românești. Dintre acestea, 747 de firme au plătit mai mult prin impozitul minim decât ar fi plătit prin impozitul pe profit, ceea ce transformă efectiv IMCA într-o formă de suprataxare.

Mai grav, 148 de companii se aflau deja în pierdere înainte de introducerea impozitului, iar alte 90 au trecut din profit în pierdere din cauza acestei obligații fiscale. În total, aproape 240 de firme au fost împinse în pierdere, deși nu practică optimizări fiscale abuzive. Aceste companii nu doar că susțin zeci de mii de locuri de muncă, dar activează în sectoare strategice precum industria auto, IT&C, agricultura, industria alimentară sau farmaceutică – toate domenii cu marje mici sau reglementări stricte.

Dacă legea va fi adoptată în forma propusă, România va reveni la regimul anterior începând cu luna următoare publicării actului în Monitorul Oficial. Acest lucru ar însemna eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri și revenirea la sistemul clasic de impozitare bazat pe profit.

Inițiatorii legii susțin că eliminarea acestei taxe „regresive, discriminatorii și generalizate” este esențială pentru restabilirea unui climat economic sănătos. În locul IMCA, soluția ar fi o mai bună aplicare a regimului fiscal existent, o consolidare a mecanismelor de control pentru combaterea reală a evaziunii și stimularea conformării voluntare.

Companiile cu capital autohton sunt afectate

Potrivit expunerii de motive, justificarea inițială – combaterea transferului de profit – este lipsită de temei. Cele mai multe dintre companiile afectate sunt românești, fără legături cu grupuri internaționale sau entități din jurisdicții cu fiscalitate redusă. Mai mult, în țările de origine ale unor investitori majori, precum Germania sau Austria, impozitul pe profit depășește 25%, comparativ cu 16% în România, ceea ce face improbabilă intenția de „exportare” a profiturilor.

Pe de altă parte, introducerea impozitului a fost făcută în lipsa unui studiu de impact real. Normele de aplicare au fost publicate cu întârziere – la peste 300 de zile după intrarea în vigoare a legii – printr-o hotărâre de guvern (HG 1393/2024) contestată în instanță pentru nelegalitate procedurală. Mai multe instanțe au suspendat aplicarea normelor, evidențiind lipsa transparenței și forțarea procesului legislativ.

Impactul negativ al IMCA nu se oprește la companiile mari. Acestea sunt, adesea, piloni ai unor lanțuri economice complexe, furnizori de comenzi, capital și know-how pentru IMM-uri și microîntreprinderi. Scăderea investițiilor, tăierile de bugete și pierderea competitivității se resimt în întreg ecosistemul economic.

Pe termen mediu și lung, măsura duce la reducerea investițiilor, creșterea prețurilor pentru consumatori și relocarea afacerilor în jurisdicții mai stabile. Într-un context internațional volatil, cu presiuni inflaționiste și costuri în creștere pentru energie, astfel de politici fiscale pot deveni catalizatori ai unui regres economic semnificativ.