Aproape 32.000 de firme nu ar mai plăti TVA după majorarea pragului la 395.000 de lei. Statul ar pierde inițial 1,1 miliarde de lei | Analiză

• Majorarea plafonului de TVA de la 300.000 la 395.000 de lei, conform unui proiect al Ministerului de Finanțe, va simplifica viața a aproape 32.000 de firme. Pe termen scurt, vor scădea costurile administrative și contabile pentru aceste afaceri, iar unele dintre ele vor putea reinvesti resursele economisite.
• Analiza este realizată cu datele platformei Termene.ro.

31.909 de firme cu bilanț depus pe ultimul an fiscal (2023) au avut cifră de afaceri între 300.001 lei și 395.000 de lei și ar urma să nu mai plătească TVA dacă proiectul Ministerului de Finanțe va fi aprobat în ședințele de guvern următoare. În acest moment, doar societățile care au o cifră de afaceri sub 300.000 sunt scutite de plata taxei pe valoare adăugată (TVA).

Cu ajutorul datelor platformei Termene Pasp am analizat aceste societăți, dar și avantajele pe care statul le-ar avea din majorarea pragului pentru scutirea de la plata TVA.

31.909 din 878.963 de firme active

În 2023, România a înregistrat 878.963 de firme cu bilanț depus pe anul 2023.

Dintre acestea, 409.789 erau plătitoare de TVA, iar 411.200 aveau o cifră de afaceri sub pragul anterior de 300.000 de lei.

Exact 31.909 de societăți comerciale s-au situat între 300.001 și 395.000 de lei, fiind direct vizate de noul plafon de scutire.

Deși reprezintă doar 3,6% din totalul firmelor cu bilanț, acest segment este unul activ, cu un rol important în economia locală.

Ele au cumulat în 2023 o cifră de afaceri totală de 11,04 miliarde de lei, în creștere semnificativă față de 2014, când cifra era de doar 6 miliarde de lei.

Profitul net raportat a fost de 3,2 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o marjă sănătoasă pentru afaceri mici și mijlocii. Profitul brut s-a ridicat la 3,35 miliarde de lei, iar cheltuielile totale au fost de 10,16 miliarde de lei.

Cât a câștigat ANAF vs cât va câștiga cu noul prag

Conform unor calcule simple, din cifra de afaceri de 11,6 miliarde de lei statul a câștigat din TVA de la firmele cu afaceri între 300.001 de lei și 395.000 de lei cel puțin 1,1 miliarde de lei. Asta dacă am lua o medie de 10% a taxei pe valoare adăugata. În 2023, ca și acum, TVA-ul are mai multe cote de aplicare, între 5% și 19%

În 2023, cotele de TVA aplicate în România erau: cota standard de 19%, cota redusă de 9% (pentru alimente, medicamente, servicii turistice) și cota super-reducată de 5% (pentru manuale, locuințe sociale, livrarea de lemne de foc).

Prin urmare, cu noul prag, statul ar pierde 1,1 miliarde de lei încasări la stat din TVA.

Însă, ar trebui să câștige din alte taxe și impozite. Dacă în 2023, veniturile din impozitarea profitului a fost de 150 de milioane de lei, după majorarea pragului pentru TVA, dar și după scăderea pragului pentru microîntreprinderi, statul ar trebui să încaseze din profit minimum 500 de milioane de lei, cu 350 de milioane de lei în plus.

Trăgând linie, statul ar renunța la venituri sigure de 1,1 miliarde de lei pentru a câștiga impozite ipotetice pe profit de 350 de milioane de lei în plus. Rezultă că bugetul de stat ar pierde 750 de milioane de lei.

„Cifrele acestea sunt unele seci. Dacă firmele vor avea capital de un miliard de lei în plus, asta înseamnă că banii îi vor investi tot în economice, sume care vor apoi impozitate, reimpozitate și ar putea aduce un venit suplimentar la bugetul de stat chiar din primul an”, ne-a explica Mihai Stănilă, economist macroeconomic.

Distribuție geografică: București domină

Cele mai multe firme care beneficiază de creșterea pragului la TVA sunt concentrate în zonele cu economie activă. Pe primul loc se află București, cu 5.920 de firme, urmat de Cluj (1.866), Ilfov (1.678), Iași (1.148), Brașov (1.119) și Constanța (1.224).

În schimb, cele mai puține firme avantajate sunt în județe cu o activitate economică mai scăzută: Tulcea (262), Ialomița (249), Covasna (230), Mehedinți (193) și Caraș-Severin (248).

Această distribuție confirmă o tendință deja cunoscută: antreprenoriatul este mult mai dezvoltat în centrele urbane mari și în regiunile cu infrastructură și acces la piețe.

Dintre firmele din intervalul 300.001 – 395.000 lei, 21.863 sunt în urban, iar doar 10.009 în mediul rural. Deși ponderea rurală este relativ mică, impactul măsurii este semnificativ în comunitățile locale, unde orice povară administrativă suplimentară poate descuraja inițiativele economice.

Profilul firmelor: transport, retail și IT în top

Analizând domeniile de activitate, observăm că cele mai multe firme active în acest segment se concentrează în transporturi, retail și IT:

• 2.611 firme activează în domeniul transportului rutier de mărfuri (CAEN 4941);
• 1.711 firme fac comerț cu amănuntul în magazine nespecializate (CAEN 4711), în special produse alimentare, băuturi și tutun;
• 1.632 firme se ocupă de dezvoltare software la comandă (CAEN 6201) – un semnal important privind vitalitatea sectorului IT chiar și în afacerile de dimensiuni reduse.

Această diversitate indică faptul că măsura nu vizează doar comerțul sau afacerile tradiționale, ci și domenii emergente, dinamice, cu potențial mare de creștere.

Deși sunt mici din punct de vedere al cifrei de afaceri, multe dintre aceste firme au activitate internațională:

• 435 firme fac exporturi;
• 93 firme realizează importuri;
• 59 de milioane de lei provin din capital italian, ceea ce arată o prezență activă a investitorilor străini, chiar și în acest segment;
• 8,7 miliarde de lei reprezintă capital autohton, ceea ce subliniază caracterul românesc al acestor afaceri.

Debitori versus creditori

Programul Start-Up Nation a fost o sursă de finanțare importantă pentru multe dintre aceste firme: 495 dintre ele au beneficiat de granturi prin acest program guvernamental.

În ceea ce privește ocuparea forței de muncă, aceste firme au însumat în 2023 un număr total de 59.348 de angajați – o cifră deloc neglijabilă. Din acest punct de vedere, impactul social al măsurii este semnificativ, oferind stabilitate și continuitate în mii de locuri de muncă.

În privința relației cu sistemul financiar, 4.645 de firme sunt debitori, în timp ce 3.699 sunt creditori. Acest echilibru relativ arată o capacitate de menținere a fluxurilor financiare fără presiuni extreme, ceea ce este esențial pentru continuitatea afacerii într-un mediu economic volatil.