Industria românească a crescut cu 1,8% în ianuarie 2025, peste media europeană
- Industria României a crescut cu 1,8% în ianuarie 2025, depășind media UE (-0,2%). Creșterea a fost susținută de investiții, cererea de bunuri de consum și producția auto. Provocările includ inflația și volatilitatea energetică. România are un avantaj competitiv, dar sustenabilitatea rămâne o provocare.
Industria României a înregistrat o creștere de 1,8% în luna ianuarie 2025 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, depășind atât media zonei euro, unde producția industrială a stagnat, cât și media Uniunii Europene, unde s-a înregistrat un recul de 0,2%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Această evoluție plasează România într-un context favorabil, într-o perioadă marcată de incertitudini economice în mai multe state membre.
Context european
La nivel european, producția industrială a crescut modest în ianuarie 2025 față de decembrie 2024, cu 0,8% în zona euro și 0,3% în UE.
Totuși, pe parcursul ultimului an, sectorul industrial a rămas stabil în zona euro și a scăzut cu 0,2% în UE, indicând dificultăți economice în anumite sectoare și state membre.
În acest context, România se remarcă printr-o creștere solidă, care reflectă atât măsuri economice interne, cât și condiții favorabile pe anumite piețe. Alte state cu evoluții industriale puternice au fost Irlanda (+10,4%), Lituania (+9,8%) și Croația (+7,6%), în timp ce Slovacia (-5,1%), Danemarca (-4,4%) și Ungaria (-4,0%) au înregistrat scăderi semnificative.
Factorii care au susținut creșterea industrială
Creșterea industriei românești poate fi atribuită mai multor factori:
- Investițiile în sectoarele de producție: Programele de finanțare europeană și investițiile private au contribuit la modernizarea liniilor de producție și la eficientizarea proceselor industriale.
- Cererea crescută pentru bunuri de larg consum: Datele Eurostat arată că, la nivel european, producția de bunuri de consum durabile a crescut cu 1,3%, iar cea de bunuri non-durabile a avansat cu 5,5%. România beneficiază de această tendință datorită producției sale competitive în sectorul agroalimentar și textil.
- Sectorul auto și industria componentelor: România rămâne un hub important pentru producția de automobile și componente auto, iar cererea externă a fost un factor-cheie în menținerea ritmului industrial.
- Energie și costurile de producție: În timp ce producția de energie a scăzut cu 2,1% în UE și 1,6% în zona euro, România a reușit să își mențină producția energetică relativ stabilă, beneficiind de diversificarea surselor și de investițiile în regenerabile.
Deși datele privind producția industrială sunt pozitive, există și provocări semnificative care ar putea influența ritmul de creștere în perioada următoare:
- Impactul inflației și al costurilor cu forța de muncă: Creșterea salariilor și scumpirea materiilor prime ar putea reduce competitivitatea anumitor sectoare industriale.
- Dependența de piețele externe: Exporturile românești rămân un motor important al economiei, dar încetinirea cererii în unele țări din UE ar putea afecta anumite industrii.
- Instabilitatea energetică: Deși România are o poziție mai bună decât alte state europene, costurile energetice volatile ar putea influența capacitatea de producție, mai ales în industriile mari consumatoare de energie.