Cherhanaua, o afacere rară. Nici pescari profesioniști nu prea mai sunt

• Pescuitul în România se limitează la activitatea pescarilor amatori și a celor care prind pește pentru pensiuni și restaurante. Pescuitul profesionist al peștelui din Delta Dunării, dar și de pe alte ape interioare, este tot mai redus.

Conform datelor de la Registrul Comerțului sintetizate de platforma Termene.ro, în România mai sunt doar 8 societăți comerciale care se denumesc cherhanale. Numărul mic este explicat și prin lipsa pescarilor profesioniști, spun administratorii acestor firme.

În anii ’70-’80, România producea aproximativ 300.000 de tone de pește pentru consumul intern și avea 50.000 de pescari profesioniști, conform statisticilor vremii. Era perioada în care a apărut sloganul comunist „Nicio masă fără pește”.

Chiar dacă poate numărul de 50.000 îi includea și pe pescarii amatori, după Revoluție pescarul profesionist a ajuns o raritate. Mai erau în jur de 300 acum 15 ani, reuniți într-un sindicat înregistrat în Galați, Sindicatul „Lotca”. Acum, nici ei nu mai știu câți sunt.

Topul cherhanalelor

• 1. Cherhana Jurilovca SRL

Firma face „comerț cu ridicata specializat al altor alimente, inclusiv pește, crustacee și moluște”. A avut o cifră de afaceri de 1,44 milioane de lei în 2023, an în care a înregistrat pierderi de 832.000 de lei. Numărul angajaților a fost de 9. Afacerea este deținută de George Brăiloiu, acționar unic.

• 2. Cherhana Chevalet SRL

Societatea administrează „restaurante”. A avut o cifră de afaceri de 572.905 de lei în 2023, an în care a înregistrat un profit de 111.146 de lei. Numărul angajaților a fost de 3. Afacerea este deținută de Alexandra Păuca, acționar unic.

• 3. Cherhanaua Delta Dunării SRL

Firma face „comerț cu amănuntul al peștelui, crustaceelor și moluștelor, în magazine specializate”. A avut o cifră de afaceri de 494.371 de lei în 2023, an în care a înregistrat un profit de 58.002 de lei. Numărul angajaților a fost de 1. Afacerea este deținută de Eugenia Stănică, acționar unic.

• 4. Cherhanaua 2402 SRL

Societatea face „comerț cu amănuntul al peștelui, crustaceelor și moluștelor, în magazine specializate”. A avut o cifră de afaceri de 478.536 de lei în 2023, an în care a înregistrat un profit de 35.396 de lei. Nu a raportat angajați. Afacerea este deținută de Adrian Cornel Nicola, acționar unic.

• 5. Cherhana Denisa – Sat Turistic SRL

Firma administrează „restaurante” ca obiect de activitate CAEN. A avut o cifră de afaceri de 440.467 de lei în 2023, an în care a înregistrat un profit de 58.002 de lei. Numărul angajaților a fost de 3. Afacerea este deținută de Crina Denisa Bălan, acționar unic.

• 6. La Cherhana SRL

Societatea face „comerț cu amănuntul al peștelui, crustaceelor și moluștelor, în magazine specializate”. A avut o cifră de afaceri de 378.743 de lei în 2023, an în care a înregistrat un profit de 9.688 de lei. Numărul angajaților a fost de 1. Afacerea este deținută de Vasile Teican, acționar unic.

• 7. Cherhanaua Veche SRL

Firma se ocupă de administrare de „restaurante”. A avut o cifră de afaceri de 107.332 de lei în 2023, an în care a înregistrat pierderi de 72.000 de lei. Numărul angajaților a fost de 1. Afacerea este deținută de Cristian-Mircea Posan, acționar unic.

• 8. Cherhanaua Tasaul Năvodari SRL

Societatea se ocupă de administrare de „restaurante”. A avut o cifră de afaceri de 84.034 de lei în 2023, an în care a înregistrat pierderi de 540.000 de lei. Numărul angajaților a fost de 7. Afacerea este deținută de Cătălina Talip, acționar unic.

Pescarii profesioniști, tot mai puțini

Pescarii profesioniști se împuținează pe zi ce trece, iar autoritățile nu fac nimic ca să limiteze fenomenul. Mai nou, pescarii trebuie să lucreze cu contabili autorizați, iar asta nu face decât să îi încurce și mai mult. Ca să poată trăi decent, aceștia își transformă locuințele în case de vacanță sau deschid mici pensiuni.

Meseria de pescar profesionist este din ce în ce mai puțin căutată de tineri, iar dacă nu se va schimba ceva în următorii ani, va ajunge una dintre meseriile uitate. În prezent, pescarii profesioniști își deschid PFA-uri și își vând peștele la cherhanale, pescării și restaurante.

Concurența pescarilor sportivi

Nu le este deloc ușor, mai ales că până recent au fost nevoiți să facă față concurenței neloiale a pescarilor sportivi. Ani, pescarii sportivi au pescuit, de pildă, în Delta Dunării fără să achite nicio taxă.

Prin Legea 1/2017, privind eliminarea unor taxe sau tarife, s-a stabilit ca pescuitul sportiv în Delta Dunării să fie gratuit. Dacă până în acel moment se înregistrau la Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) aproximativ 48.000 de permise achiziționate de pescarii sportivi pe an, după intrarea în vigoare a legii, numărul permiselor gratuite a explodat. Vorbim de 176.000 de permise eliberate în anul 2019. După eliminarea taxei pentru permisul de pescuit în Delta Dunării s-a înregistrat un număr foarte mare de turiști și pescari care au venit să pescuiască în fluviu.

Legislația prevede o serie de restricții privitoare la dimensiunea sau specia peștilor care pot fi reținuți, dar pescarii sportivi nu le-au respectat. Doar sub 10% dintre aceștia au eliberat în apă peștele prins sub dimensiunile legale, creând astfel o problemă serioasă pentru pescarii profesioniști.

Din pescar profesionist a devenit antreprenor

Între timp, legea s-a schimbat din nou, iar pescarii sportivi nu mai pot pleca acasă decât cu o cantitate limitată de pește.

„De trei ani de zile nu mai au voie să ia acasă decât 5 kilograme, indiferent cât pește prind. Restul trebuie să îl elibereze în apă”, a declarat Lucian Sanda, președintele Federației Asociațiilor de Pescari din Delta Dunării.

Numărul pescarilor profesioniști scade de la an la an. În Delta Dunării mai activează acum aproximativ 1.000 de pescari, iar autoritățile în loc să îi ajute, continuă să le pună bețe în roate. Unul din cele mai mari inconveniente cu care se confruntă pescarii profesioniști este faptul că fiecare trebuie să apeleze acum la un contabil autorizat.

Sursa foto: Administrația Biosferei Deltei Dunării

„Înainte semnau o declarație, o depuneau la Finanțe și gata. Mergeau cu facturierul pe teren și eliberau facturi. Acum au nevoie de un contabil și asta îi încurcă foarte mult, pentru că necesită mult timp pierdut și birocrație”, explică președintele Federației Asociațiilor de Pescari din Delta Dunării.

Grav este că nu mai vine nimeni din urmă. Pescarii profesioniști care activează în prezent au îmbătrânit, iar tinerii nu mai sunt dispuși să se apuce de o meserie unde nu au siguranța zilei de

mâine. De altfel, și actualii pescari profesioniști și-au transformat casele în case de vacanță pentru turiști sau au deschis mici pensiuni pentru a putea trăi decent.