Comunicatul Ministerului Finanțelor din această săptămână privind execuția bugetului general consolidat la primele 11 luni din 2025 oferă un set de indicii importante despre cum ar putea arăta anul bugetar 2026.
Din datele prezentate rezultă o imagine mixtă: deficitul se îmbunătățește față de anul anterior, veniturile cresc puternic și investițiile sunt în urcare, dar costul finanțării și presiunea cheltuielilor sociale rămân ridicate.
Contextul de bază
Ministerul notează că execuția „s-a încheiat cu un deficit nominal de 121,77 mld lei, respectiv 6,40% din PIB”, mai mic decât în 2024, când a fost „7,15% din PIB”.
Această scădere cu 0,74 puncte procentuale este una dintre cele mai relevante informații pentru 2026, pentru că sugerează fie o îmbunătățire a colectării, fie o temperare a cheltuielilor, fie o combinație a celor două.
În același timp, comunicatele arată o dinamică diferită între venituri și cheltuieli. „Veniturile… 591,91 miliarde delei… în creștere cu 13%”, în timp ce „Cheltuielile… 713,68 miliarde de lei… au crescut… cu 9,9%”. Pe hârtie, diferența de ritm favorizează consolidarea fiscală. Totuși, ca pondere în PIB, cheltuielile cresc de la „36,93%… la 37,52%”, ceea ce arată că efortul de reducere a deficitului se bazează în bună parte pe creșterea veniturilor și pe anumite schimbări de politică fiscală, nu doar pe comprimarea cheltuielilor.
Semnale pozitive
Execuția bugetară la 11 luni arată un început favorabil pentru 2026: deficitul scade față de 2024, veniturile cresc accelerat, colectarea din muncă și TVA se întărește, investițiile publice avansează, iar fondurile europene aduc resurse importante fără presiune suplimentară pe buget. Din datele prezentate de Ministerul Finanțelor se pot extrage informații care să ofere o prognoză reală pentru anul 2026.
1. Reducerea deficitului poate duce la consolidarea economiei
Cel mai puternic semnal pozitiv este chiar traiectoria deficitului: „deficit… 6,40% din PIB, în scădere… față de… 7,15%”. Pentru 2026, acest lucru contează din două motive:
- un deficit mai mic reduce presiunea imediată pe finanțare (mai puține împrumuturi noi decât într-un scenariu de deteriorare);
- indică faptul că măsurile luate în 2025 au produs efecte măsurabile („confirmă eficiența măsurilor adoptate”).
Chiar dacă 6,40% rămâne un deficit mare, direcția este importantă: 2026 începe cu un „momentum” de corecție.
Prognozele macroeconomice publicate în toamna anului 2025 indică faptul că, după ce deficitul bugetar ar urma să scadă de la circa 9,3% din PIB în 2024 la aproximativ 8,4% în 2025, acesta este proiectat să ajungă la aproximativ 6,2% din PIB în 2026
2. Creștere consistentă a veniturilor (+13%) – semn de întărire a bazei fiscale
Ministerul precizează: „Veniturile… 591,91 miliarde de lei… în creștere cu 13%”, iar ca pondere în PIB, „au crescut cu 1,34 puncte procentuale”. Pentru 2026, asta este un semnal bun fiindcă:
- arată o capacitate mai mare de finanțare a cheltuielilor curente fără a crește deficitul;
- sugerează că unele ajustări fiscale (eliminări de facilități/excepții, modificări de cote) au ridicat randamentul colectării.
Mai ales într-un an în care cheltuielile sociale și cu dobânzile sunt dificil de comprimat, o bază de venituri mai robustă e esențială.
3. Creștere a colectării din muncă
Pe zona veniturilor curente, două linii sunt deosebit de relevante pentru 2026:
- „impozitul pe salarii și venit… 53,43 miliarde de lei… creștere de 19,4%”;
- „Contribuțiile… 189,71 miliarde de lei… creștere de 10,1%”.
Comunicatul leagă aceste creșteri de schimbări de politică: „eliminarea facilităților fiscale” și „eliminarea excepțiilor… CASS”. Pentru 2026, semnalul pozitiv este că statul pare să fi recuperat din scăpările/exceptările care micșorau colectarea.
Atenție: la impozitul pe venit există un factor special (dividendele), dar partea de impozit pe salarii „a crescut cu 20,4%”, sugerând o îmbunătățire mai structurală pe componenta muncii.
4. Colectare bună a TVA după mahorarea taxării - ecomonia neagră nu a crescut
„Încasările nete din TVA… 120,59 miliarde de lei… creștere de 11,1%”, plus observația-cheie: „accelerarea dinamicii… din august, pe fondul modificărilor cotelor… Legea nr. 141/2025”.
Pentru 2026, un TVA mai puternic poate ajuta la stabilizarea veniturilor, mai ales dacă economia încetinește moderat: TVA-ul rămâne un „workhorse” al bugetului. În același timp, faptul că există o accelerare asociată unei modificări de cote indică un instrument care poate crește randamentul rapid, deși nu fără costuri (vezi la semnalele negative).
5. Investițiile și fondurile UE cresc puternic
Un semnal foarte bun pentru 2026 este mixul „mai investițional”:
- „Cheltuielile pentru investiții… 108,39 miliarde de lei… cu 16,41% mai mari”;
- „Sumele rambursate de UE… 54,34 miliarde de lei… creștere… 47,5%”;
- „Cheltuielile… din fonduri externe nerambursabile… 67,05 miliarde de lei… creștere cu 37,43%”.
Acest trio sugerează că România a reușit să tragă mai mult din resurse europene și să mențină investițiile sus. Pentru 2026, asta e important deoarece:
- investițiile susțin creșterea PIB, ceea ce ajută și la indicatorii bugetari (pondere din PIB);
- finanțarea europeană reduce presiunea pe bugetul național, dacă este bine calibrată.
Semnele negative
1. Dobânzile explodează: +13,48 miliarde de lei
Cel mai apăsător semnal de risc: „Cheltuielile cu dobânzile… 48,81 miliarde de lei, cu 13,48 mld lei mai mari”. Pentru 2026, asta poate deveni problemă structurală:
- dacă deficitul rămâne ridicat, refinanțarea datoriei și împrumuturile noi pot menține dobânzile sus;
- dobânzile sunt cheltuieli rigide: nu pot fi tăiate administrativ fără consecințe de piață;
- cresc competiția pentru bani cu investițiile și serviciile publice.
Cu alte cuvinte, chiar dacă veniturile cresc, o parte tot mai mare se poate duce în costul finanțării trecutului.
2. Asistența socială +11,7%
Ministerul Finanțelor arată: „Cheltuielile cu asistența socială… 229,37 mld lei, în creștere cu 11,7%”, influențate de „recalcularea pensiilor… Legea nr. 360/2023” și de compensări la energie („2,88 mld lei”).
Pentru 2026, riscul este dublu:
- pensiile sunt o cheltuială structurală, greu reversibilă după recalculări;
- componentele de sprijin energetic pot reapărea dacă volatilitatea prețurilor persistă.
Această zonă poate „mânca” câștigurile obținute din colectare, dacă nu este însoțită de o consolidare mai rapidă.
3. Cheltuielile totale ca pondere în PIB cresc (37,52%) – consolidare încă fragilă
Deși ritmul nominal al cheltuielilor e sub cel al veniturilor, ponderea în PIB urcă: „de la 36,93%… la 37,52%”. Mesajul ministerului că „ritmul… s-a diminuat” e pozitiv, dar nivelul rămâne ridicat.
Pentru 2026, semnalul negativ este că ajustarea se poate dovedi dependentă de venituri „bune” și de factori conjuncturali. Dacă economia încetinește sau dacă unele venituri sunt temporare, ponderea cheltuielilor poate deveni greu de susținut fără măsuri suplimentare.
4. O parte din creșterea veniturilor pare alimentată de factori „one-off”
Comunicatul precizează că avansul la impozitul pe venit este determinat „în principal… de impozitul pe dividende (+72,6%)”, „ca urmare a dividendelor distribuite în anul 2024”. Asta sugerează un element excepțional: distribuțiile de dividende pot varia mult de la an la an.
Tot pe zona de venituri, TVA accelerează „pe fondul modificărilor cotelor… Legea nr. 141/2025”, iar accizele cresc prin „majorarea nivelului accizelor”. Pentru 2026, problema potențială este că aceste tipuri de creșteri:
- pot încetini consumul (în special dacă inflația se reactivează);
- pot muta o parte din activitate spre zona gri, dacă presiunea fiscală devine prea abruptă.
Nu este un argument că măsurile sunt greșite, ci că stabilitatea lor în 2026 depinde de contextul economic și de conformare.
5. Cheltuieli mai mari la bunuri și servicii și dependență de cheltuieli UE
Comunicatul arată „bunuri și servicii… 87,94 mld lei, în creștere cu 4,7%”, alimentate de „bugetele locale” și de cheltuieli de sănătate (medicamente, programe). În 2026, acestea pot rămâne în creștere din inerție, fiind greu de comprimat fără efect direct asupra serviciilor publice.
Separat, faptul că proiectele din fonduri externe cresc cu „37,43%” este bun, dar creează și o provocare de capacitate: dacă apar blocaje administrative sau întârzieri în rambursări, presiunea de cash poate crește pe bugetul național. Aici riscul este de execuție: ritmul mare e greu de menținut fără management foarte bun.
.webp)
.webp)
