Guvernul a aprobat, în ședința din 23 decembrie, așa-numita „Ordonanță trenuleț”, un act normativ esențial pentru fundamentarea bugetului pe 2026, care aduce modificări importante în zona fiscală pentru microîntreprinderi.
Printre cele mai relevante pentru mediul de afaceri se numără schimbările privind impozitarea microîntreprinderilor, regim fiscal utilizat de zeci de mii de firme din România. Atât textul ordonanței, cât și nota de fundamentare clarifică direcția Guvernului: simplificare, predictibilitate și eliminarea treptată a unor mecanisme considerate temporare.
Cotă unică de 1% pentru microîntreprinderi, din 2026
Cea mai importantă modificare este introducerea, începând cu 1 ianuarie 2026, a unei cote unice de impozitare de 1% aplicabile veniturilor microîntreprinderilor. Practic, Guvernul renunță la sistemele diferențiate și la excepțiile care au complicat regimul micro în ultimii ani, optând pentru o formulă simplă, ușor de aplicat și de controlat.
Nota de fundamentare arată că această schimbare urmărește:
- reducerea incertitudinii fiscale pentru firmele mici;
- simplificarea administrării fiscale;
- limitarea optimizărilor agresive și a migrației artificiale între regimuri de impozitare.
Important pentru firme: noile reguli fiscale se aplică din 2026 înainte, iar taxele majorate sau sistemele eliminate (IMCA, ICAS, impozitul pe construcții) produc efecte din 2027, nu retroactiv. Astfel, activitatea economică desfășurată în 2025 nu va fi afectată de noile sarcini fiscale, ceea ce oferă firmelor timp de adaptare și planificare financiară.
Clarificări privind plafonul de încadrare
Ordonanța aduce și corelări tehnice importante privind plafonul de încadrare în regimul microîntreprinderilor. Astfel:
- echivalentul în euro al plafonului se va determina unitar, pe baza cursului de schimb relevant;
- regulile de stabilire a plafonului vor fi aliniate cu cele de determinare a bazei impozabile.
Aceste clarificări vin după ani de interpretări diferite în practică și numeroase controale fiscale cu rezultate neuniforme.
Condițiile pentru ca o firmă să fie microîntreprinde în 2026
În 2026, microîntreprinderea rămâne forma de impozitare simplificată destinată firmelor mici, reglementată de Codul fiscal și ajustată prin „Ordonanța trenuleț”.
O microîntreprindere este o persoană juridică română care realizează venituri sub plafonul legal stabilit, nu desfășoară activități excluse expres de lege și aplică impozit pe venit, nu pe profit.
Plafonul de venituri pentru încadrarea în regimul de impozit pe veniturile microîntreprinderilor va fi de 100.000 euro (echivalent în lei) începând cu 1 ianuarie 2026.
Eliminarea impozitelor „temporare”
Modificările privind microîntreprinderile trebuie citite în contextul mai amplu al ordonanței. Guvernul a decis:
- reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) la 0,5% în 2026;
- eliminarea completă a IMCA și a ICAS din 2027;
- abrogarea impozitului pe construcții începând cu 2027.
Mesajul transmis mediului de afaceri este că anul 2026 este unul de tranziție, iar din 2027 se dorește revenirea la un cadru fiscal mai stabil și mai previzibil, inclusiv pentru firmele mici.
Ce înseamnă aceste schimbări pentru microîntreprinderi
Pentru majoritatea microîntreprinderilor, cota unică de 1% înseamnă:
- calcul mai simplu al impozitului;
- costuri administrative mai mici;
- predictibilitate mai mare în planificarea cash-flow-ului.
Totuși, specialiștii atrag atenția că simplificarea vine la pachet cu un control fiscal mai strict, mai ales în contextul extinderii obligațiilor de raportare electronică (RO e-Factura) și al eforturilor ANAF de combatere a evaziunii.
De ce a fost nevoie de aceste modificări
Potrivit notei de fundamentare, Guvernul justifică schimbările prin:
- necesitatea respectării angajamentelor din procedura de deficit excesiv;
- presiunile bugetare ridicate;
- nevoia de a păstra competitivitatea firmelor mici, fără a crea distorsiuni majore între diferite forme de organizare.
Microîntreprinderile sunt considerate un pilon important al economiei, dar și o zonă vulnerabilă la abuzuri fiscale. De aici rezultă echilibrul dificil dintre sprijin și control.
