România are nevoie de taxe corecte și servicii publice, nu doar de taxe mici. Analiza unui expert financiar

Anul 2026 marchează o bornă majoră în fiscalitatea românească. Pachetul de modificări legislative vizează direct profitabilitatea companiilor, disciplinează piața imobiliară și pe cea de capital (inclusiv criptomonede), forțând mediul de afaceri să se adapteze rapid la un cadru cu o povară fiscală sporită.

Schimbările din 2026 reprezintă, în esență, un test de maturitate pentru antreprenori, dar și pentru stat, susține Claudiu Trandafir, economist şi fondator OferteBancare.ro.

Astfel, antreprenorii sunt chemați să construiască firme mai solide și mai transparente, în timp ce statul este obligat să demonstreze că este un administrator capabil și un susținător al inițiativei private.

​Dacă această creștere a taxelor va fi dublată de o debirocratizare reală și de programe de finanțare inteligente, atunci nu vorbim despre o „pedeapsă”, ci despre o investiție într-o stabilitate comună. „O economie puternică nu se bazează pe taxe mici și haos, ci pe taxe corecte și servicii publice de calitate”, declară pentru Termene.ro Claudiu Trandafir.

Creșterea impozitului pe dividende la 16%

Cea mai semnificativă schimbare pentru acționarii și asociații firmelor este majorarea cotei de impozit reținut la sursă pe dividende.

Simularea Impactului (Exemplu 100.000 RON Profit).

Această creștere nu este doar o mică ajustare. Pentru un profit brut de 100.000 RON (în cazul unei companii plătitoare de impozit pe profit), în 2025 suma netă primită de asociat era 75.600 lei, în timp ce în 2026 suma netă primită scade la 70.560 lei.

Rata efectivă totală de impozitare (de la profitul companiei la buzunarul asociatului) urcă de la 24,40% la 29,44%. Schimbarea încurajează companiile să reevalueze distribuția de profit sau să utilizeze mecanisme de reinvestire. Mai trebuie precizat și faptul că toate aceste cifre avansate mai sus nu iau în calcul CASS-ul aplicat dividendelor ridicate.

Disciplină financiară

Claudiu Trandafir vorbește de reguli mai stricte pentru companii în ceea ce privește disciplina financiară. Noile prevederi ale Legii Societăților impun standarde mai înalte de sănătate financiară, vizând protecția capitalului social.

Astfel, vorbim de condiții stricte pentru distribuirea profitului, ceea ce înseamnă că firmele vor fi obligate să trateze cu prioritate acoperirea pierderilor - Dividendele pot fi distribuite numai după ce pierderile contabile reportate din anii precedenți au fost acoperite integral.

Cât privește activul net, distribuirea este condiționată de menținerea acestuia la un nivel egal sau mai mare de jumătate din valoarea capitalului social. În caz contrar, compania trebuie să ia măsuri de redresare în termen de doi ani, arată Claudiu Trandafir.

De anul viitor, pragul de venituri pentru încadrarea în regimul de impozit pe venit (Micro) scade la 100.000 euro. Firmele care depășesc acest prag vor trece automat la plata impozitului pe profit de 16%. Măsura afectează în special sectorul serviciilor și consultanței, necesitând o reevaluare urgentă a structurii de cost și a strategiei de plafonare a veniturilor.

Impozitul pe câștigurile din criptomonede

Deși vizează persoanele fizice, piața de capital digitală este, de asemenea, impactată de standardizarea fiscalității, mai menționează specialistul financiar.

Creșterea Cotei: Se propune majorarea cotei de impozit de la 10% la 16% pentru câștigurile nete din tranzacțiile cu criptomonede.

Obligația CASS: Rămâne obligatorie plata contribuției la asigurările sociale de sănătate (CASS) dacă veniturile depășesc plafoanele anuale stabilite.

Prin alinierea fiscalității cripto la nivelul de 16%, Guvernul standardizează tratamentul acestor venituri cu cel al dividendelor și altor forme de venituri din investiții. Investitorii trebuie să acorde o atenție sporită calculului corect al câștigului net anual și respectării obligațiilor declarative.

Strategii de adaptare

Pentru a minimiza șocul fiscal și pentru a asigura sustenabilitatea afacerilor, antreprenorii ar trebui  să ia măsuri imediate cum este, de exemplu, planificarea dividendelor (Urgență 2025) - trebuie evaluate și distribuite, dacă este posibil, profiturile reportate sau se pot emite dividende interimare în 2025 pentru a beneficia de cota de 10%.

O altă măsură de avut în vedere ar fi consolidarea capitalului: companiile cu activ net scăzut ar trebui să ia în considerare majorarea capitalului social (prin încorporarea rezervelor sau a datoriilor asociaților) pentru a crea o marjă de siguranță și a evita riscul dizolvării.

Claudiu Trandafir vorbește și de optimizarea Micro/Profit: Realizați un calcul detaliat al pragului de 100.000 euro și decideți dacă trecerea la impozitul pe profit (16%) sau menținerea sub prag este mai eficientă fiscal.

Menținerea profitabilității

Reinvestirea Profitului: Având în vedere că impozitul pe dividende crește, reinvestirea profitului în active corporale/necorporale devine o strategie mult mai atractivă, profitând, acolo nde este cazul, de scutirea de impozit pe profitul reinvestit.

„Planificarea fiscală proactivă și o analiză riguroasă a situațiilor financiare vor fi cruciale pentru a evita riscul de sancțiuni și pentru a menține profitabilitatea în noul context legislativ. Aceste schimbări ne forțează să trecem de la o mentalitate de "supraviețuire și retragere rapidă a profitului" la una de "construcție și scalare". Cei care vor înțelege că valoarea reală stă în creșterea business-ului, și nu doar în dividendele lunare, vor fi marii câștigători ai noului ciclu economic”, arată Claudiu Trandafir.

„O concluzie cu adevărat constructivă asupra schimburilor din 2026 trebuie să privească dincolo de cifre, către contractul social dintre stat și antreprenor. Majorarea taxelor capătă sens doar dacă este însoțită de o eficientizare a modului în care statul gestionează aceste resurse și de un sprijin activ pentru IMM-uri”, mai spune expertul.

​Nevoia de reformă și eficiență a statului

​Acest "plus" colectat prin impozite mai mari pe dividende sau criptomonede trebuie să se reflecte în schimbări economice structurale. Antreprenorii sunt dispuși să contribuie mai mult dacă văd o digitalizarea reală a administrației - O relație cu ANAF-ul care să nu mai consume timp și nervi, ci să fie un suport digital simplu, dar și iInvestiții în infrastructură (taxele plătite de firme trebuie să se întoarcă în drumuri, spitale și educație, elemente care, indirect, scad costurile de operare ale oricărei afaceri sau reducerea birocrației (o disciplină fiscală mai mare cerută firmelor trebuie oglindită într-o disciplină mai mare a cheltuielilor publice).

​Statul nu trebuie doar să "pedepsească" prin praguri mai mici pentru microîntreprinderi, ci să ofere mecanisme de compensare care să ajute firmele mici să crească, arată Claudiu Trandafir.

Aceasta se poate realiza prin programe de finanțare (Start-up Nation, Digitalizare, Energie Verde, care sunt esențiale pentru ca IMM-urile să poată face trecerea de la supraviețuire la scalare) sau acordarea de facilități pentru profitul reinvestit -  Statul oferă deja scutirea de impozit pentru profitul investit în echipamente tehnologice și software, iar extinderea acestor facilități este modul prin care statul spune: "Dacă lași banii în firmă pentru a crește, eu te susțin".

De asemenea, ar fi necesare și acțiuni de consiliere sau mentorat: Un stat modern acționează ca un consultant pentru firmele mici, oferindu-le acces la informație și cursuri de formare, transformând conformarea fiscală dintr-o povară într-un proces simplu, precizează Claudiu Trandafir.

Test de maturitate

​Schimbările din 2026 reprezintă, în esență, un test de maturitate pentru ambele părți. Antreprenorii sunt chemați să construiască firme mai solide și mai transparente, iar statul este obligat să demonstreze că este un administrator capabil și un susținător al inițiativei private.

​„Dacă această creștere a taxelor va fi dublată de o debirocratizare reală și de programe de finanțare inteligente, atunci nu vorbim despre o pedeapsă, ci despre o investiție în stabilitatea noastră comună. O economie puternică nu se bazează pe taxe mici și haos, ci pe taxe corecte și servicii publice de calitate”, afirmă economistul.

Dincolo de aceste schimbari “neprietenoase” cu mediul de afaceri putem vedea și impactul “educațional” pentru antreprenori: regulile stricte privind activul net și acoperirea pierderilor vor acționa ca un "filtru de sănătate".

Acestea forțează antreprenorii să nu mai trateze firma doar ca pe un portofel personal, ci ca pe o entitate juridică serioasă. Rezultatul? Vom avea companii mai bine capitalizate, mai atractive pentru investitori și mult mai rezistente în fața unor eventuale crize economice. O firmă cu capitaluri proprii pozitive este o firmă care poate obține credite mai ușor și care oferă siguranță partenerilor de afaceri.

Reguli clare

De asemenea, alinierea cotelor de impozitare (16% pe profit, 16% pe dividende, 16% pe criptomonede) simplifică peisajul fiscal. Această standardizare reduce arbitrajul fiscal (căutarea de portițe legale pentru a plăti mai puțin) și pune România pe harta economiilor care joacă după reguli  clare. Pentru un investitor serios, o cotă fixă “x%” într-un sistem previzibil este adesea mai valoroasă decât o cotă mai mica de “y%” într-un sistem instabil. Evident, interesant ar fi fost să ne situăm la jumătatea cotei impuse din 2026, consider Claudiu Trandafir.

În același timp, majorarea impozitului pe dividende are un efect secundar benefic: reinvestirea profitului. Atunci când devine mai scump să scoți banii din firmă, mulți antreprenori vor alege să investească în tehnologie, în oameni sau în extindere. Acest lucru nu doar că ajută la creșterea valorii firmei pe termen lung (care poate fi vândută ulterior cu un profit mult mai mare, impozitat poate mai blând), dar stimulează și inovația la nivel national, mai arată expertul financiar.

Distribuie acest articol