Business News

Inspectorii fiscali ar putea fi sancționați financiar dacă trec la executarea silită fără medierea prealabilă

24 iunie 2024, de

, in Actualitate

Citește articolul

În Articol

O inițiativă legislativă înregistrată în Senat propune amenzi de la 2.000 lei la 10.000 lei pentru angajații Fiscului care nu fac dovada organizării unei întâlniri cu un contribuabil aflat în situația de a fi executat silit, dar care dorește o reeșalonare cu plata unui avans pe parcursul următoarelor 12 luni.

Consiliul Legislativ, organism consultativ din cadrul Parlamentului, a avizat favorabil un proiect de lege de modificare a Codului de Procedură Fiscală. Cu toate acestea, Consiliul Legislativ a propus unele modificări în textul inițiativei legislative pentru a oferi mai multă claritate. Avizul este consultativ, nu presupune că inițiativa va fi adoptată sau că va ajunge măcar la vot în plenul Senatului.

Urmează ca proiectul să fie avizat de comisiile de specialitate din Senat înainte de a ajunge la vot în plen.

Proiectul

Prin proiectul de modificare a Legii nr. 207/2015 privind Codul de Procedură Fiscală, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 547 din 23 iulie 2015, se dorește „responsabilizarea organelor fiscale, prin introducerea unor sancțiuni aplicabile acestora în situația în care își încalcă obligațiile ce le revin potrivit legii”, precizează parlamentarii inițiatori. Inițiativa a fost depusă în Parlament și are indicativul de înregistrare B268/2024.

Conform procedurilor parlamentare, Senatul este camera sesizată, cea care analizează prima dată un proiect de lege. Camera Deputaților este camera decizională, iar votul deputaților decide în final dacă proiectul merge sau nu la promulgare.

Propunerea legislativă dorește să schimbe acțiunea de executare fiscală deschisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).

Potrivit art. 230 Cod Procedură Fiscală, executarea silită începe prin comunicarea somației de către organul fiscal. Apoi, contribuabilul are la dispoziție un termen de 15 zile de la comunicarea somației pentru a alege din două variante pentru a nu se trezi cu poprirea pe conturi.

Poate opta pentru a stinge debitul, aceasta fiind prima variantă. A doua opțiune se referă la notificarea organului fiscal cu privire la intenția de a demara procedura de mediere.

Dacă un contribuabil nu face niciuna dintre aceste acțiuni, se continuă măsurile de executare silită.

Opțiunea medierii

Totodată, în termen de maximum 10 zile de la primirea notificării de mediere, organul fiscal (ANAF) are obligația să organizeze întâlnirea cu contribuabilul în vederea procedurii de mediere.

Întâlnirea trebuie finalizată „prin încheierea unui proces-verbal în care se consemnează rezultatul medierii, care conține soluțiile identificate”, se precizează în Codul de Procedură Fiscală.

Legea mai prevede că, doar în situația în care în termen de 15 zile de la finalizarea medierii, în cazul în care s-a dispus achitarea unei sume, contribuabilul nu stinge debitul sau nu solicită înlesnirea la plată, organul fiscal continuă măsurile de executare silită.

Practica nu respectă teoria, motiv pentru care se impun sancțiuni financiare

Problema apare în practică, „când organul fiscal omite să răspundă la procedura de mediere a contribuabilului în termen de 10 zile de la înregistrarea acesteia, drept pentru care se nasc consecințe negative cu implicații financiare pentru cetățenii români”, scrie în nota de fundamentare a proiectului.

Cum s-ar schimba Codul de Procedură Fiscală

Conform inițiativei legislative înregistrate la Senat se propune:

La articolul 336, alineatul (1), după litera j) se introduce o nouă literă, litera j^1), cu următorul cuprins:

„j^1) nerespectarea de către organele fiscale a obligației de a organiza întâlnirea cu contribuabilul în vederea demarării procedurii de mediere prevăzute la alin.(2) al art. 230^1 alin. (1), precum și obligația de soluționare a acesteia”.

La articolul 336, alineatul (2), după litera d) se introduce o nouă literă, litera d^1), cu următorul cuprins:

„d^1) cu amendă de la 2.000 lei la 10.000 lei în cazul săvârșirii faptei prevăzute la alin. (1) lit. j^1)”.

Ce este Consiliul Legislativ

Consiliul Legislativ și-a început activitatea la 1 aprilie 1996, ca organ consultativ de specialitate al Parlamentului, înființat în temeiul art. 79 al Constituției din 1991. Instituția are ca principale atribuții avizarea proiectelor de acte normative și ținerea evidenței oficiale a legislației României. Celelalte atribuții ale Consiliului Legislativ sunt prevăzute în Legea nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ.

Astfel, analizează și avizează proiectele de legi, propunerile legislative și proiectele de ordonanțe, de ordonanțe de urgență și de hotărâri cu caracter normativ ale Guvernului, în vederea supunerii lor spre legiferare sau adoptare, după caz.