Pașii legislativi care trebuie făcuți pentru redeschiderea unei afaceri închise după un control ANPC

• Tot mai multe afaceri sunt închise temporar după controalele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). Avocatul Bogdan Buneci explică pașii pentru redeschiderea legală a activității și subliniază importanța consultanței juridice și a respectării stricte a legislației.

Controalele derulate de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) devin tot mai frecvente și riguroase, iar pentru tot mai mulți antreprenori români, vizita inspectorilor comisarilor de la Protecția Consumatorilor nu este singura problemă.

Dificultățile continuă chiar și după remedierea problemelor sesizate de ANPC, atunci când începe procedura de redeschidere a afacerii, a punctului de lucru. În contextul unor abateri precum comercializarea de produse expirate, etichetare incorectă sau publicitate înșelătoare, ANPC poate dispune închiderea temporară a activității și aplicarea unor sancțiuni financiare semnificative.

Închiderea temporară a unui punct de lucru de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) este una dintre cele mai severe sancțiuni prevăzute de legislația românească privind protecția consumatorilor. Conform O.G. nr. 21/1992, actualizată, și Legea nr. 296/2023 privind Codul Consumului, ANPC poate dispune măsura de oprire temporară a prestării de servicii sau a comercializării produselor atunci când constată abateri grave care pun în pericol sănătatea, siguranța sau interesele economice ale consumatorilor.

„Este crucial ca firmele să cunoască drepturile ce le revin și să fie pregătite să conteste orice decizie ce le poate afecta activitatea, mai ales în contextul unor controale ANPC din ce în ce mai riguroase” afirmă avocatul Bogdan Buneci.

Pașii legali pentru redeschiderea activității

Conform legislației din domeniu, trebuie ca reprezentanții unei firme să realizeze următorii pași pentru a redeschide punctul de lucru închis de Protecția Consumatorului.

• Remedierea deficiențelor
  Înainte de orice demers juridic, firma trebuie să remedieze toate neregulile constatate în procesul-verbal al ANPC. Acest lucru se dovedește prin documente justificative (facturi, procese-verbale interne, dovezi foto etc.).

• Cerere de reevaluare
  Operatorul economic poate transmite o cerere de reevaluare către ANPC, însoțită de dovezile care atestă remedierea problemelor. Conform practicii administrative, ANPC poate decide ridicarea măsurii înainte de termenul de 6 luni dacă se constată conformitatea.

• Contestația în instanță
  În termen de 15 zile de la comunicarea deciziei de sancționare, firma are dreptul de a formula contestație în instanță, conform prevederilor din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. Contestarea deciziei ANPC se face la secția de contencios administrativ a tribunalului competent teritorial.

• Asistență juridică specializată
  Consultanța unui avocat specializat în drept comercial sau contencios administrativ este esențială pentru întocmirea corectă a dosarului și pentru susținerea cauzei în fața instanței.

Contestarea deciziilor ANPC

Pentru antreprenorii care consideră că decizia ANPC este disproporționată sau abuzivă, legislația oferă posibilitatea contestării în instanță. Procedura implică trei pași-cheie, conform explicațiilor oferite de Bogdan Buneci:

1. Analiza deciziei emise de ANPC, cu accent pe temeiurile legale invocate.

2. Întocmirea unui dosar solid, care să includă argumente juridice clare și probe concludente.

3. Asistență juridică specializată, oferită de un avocat familiarizat cu legislația în domeniul protecției consumatorilor.

„Chiar și autoritățile pot lua decizii exagerate. De aceea, este esențial să cunoaștem legea și să acționăm rapid pentru a proteja activitatea comercială”, subliniază avocatul.

Prevenția

Mai important decât contestarea este prevenția. Bogdan Buneci recomandă o serie de măsuri concrete pentru a reduce semnificativ riscul de sancțiuni:

• Respectarea legislației privind protecția consumatorului și standardele de calitate.
• Transparență și corectitudine în etichetarea și promovarea produselor.
• Instruirea angajaților pentru a înțelege drepturile consumatorilor și obligațiile legale ale companiei.
• Colaborarea cu experți în drept comercial și protecția consumatorului, care pot preveni greșelile administrative sau comerciale.

„Respectarea legii nu este opțională când punem produse pe masa consumatorilor”, avertizează Buneci. În opinia sa, firmele trebuie să adopte o atitudine proactivă în fața reglementărilor tot mai stricte.