Business News

România va trece la salariul minim european. Care este reacția patronatelor

18 iunie 2024, de

, in Actualitate

Citește articolul

În Articol

Din 14 noiembrie, Codul Muncii va fi amendat cu o serie de prevederi, așa încât stabilirea nivelului salariului minim brut să respecte principiile directivei 2022/2041 a Parlamentului European și a Consiliului.
Salariul minim european va fi jumătate din media tuturor salariilor din România.

Lansat în dezbatere publică de Ministerul Muncii săptămâna trecută, proiectul de lege privind salariul minim adecvat a fost realizat în urma consultării cu patronatele și sindicatele. Participant la aceste întâlniri, Augustin Feneșan a comentat pentru termene.ro câteva dintre prevederile draftului.

„Proiectul nu se referă propriu-zis la salariul minim european, sintagma sub care s-a încetățenit în spațiul public, ci conține o serie de principii privind metodologia de stabilire a salariului minim brut, așa încât acesta să poată asigura un trai decent și totodată să aibă un corespondent în productivitate”, a spus reprezentantul patronal. El a mai declarat că în cadrul discuțiilor purtate la Ministerul Muncii s-a stabilit ca un criteriu important de care să se țină seama la calcularea salariului minim să fie coșul de consum.

Salariul minim va fi jumătate din media tuturor salariilor din România

Altfel spus, salariul minim brut pe economie nu va mai fi o cifră stabilită arbitrar de guvern, ci va fi rezultatul unei formule care va ține de salariile medii plătite în economia România.

În ceea ce privește cuantumul salariului, proiectul prevede că salariul minim adecvat va fi stabilit prin raportare la salariul mediu pe economie, urmând să dețină o pondere de 50-52% din acesta din urmă.

„Este o recomandare a Comisiei, iar de la 1 iulie România aproape că va îndeplini acest criteriu”, a explicat reprezentantul patronal. Mai precis, de la jumătatea anului salariul minim brut devine 3.700 de lei, iar salariul mediu luat în calcul la fundamentarea bugetului a fost 7.567 de lei.

Augustin Feneșan a spus totodată că un principiu pentru care au pledat patronatele și care a fost introdus în proiectul de lege este calendarul majorărilor. Astfel, salariul minim brut de bază va fi actualizat o dată pe an, mai precis „va fi anunțat în luna octombrie a anului precedent, urmând ca majorarea efectivă să aibă loc la începutul anului în cauză”.

Majorarea salariului minim, la latitudinea patronilor

Draftul prevede de asemenea că „salariul minim brut poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni… După expirarea perioadei respective, acesta este plătit cu un salariu de bază superior”. Augustin Feneșan spune că aceasta este o condiție care nu va ridica probleme patronilor, întrucât nu se precizează ”cu cât” trebuie să crească salariul, prin urmare fiecare patron va putea indexa după posibilități.

În fine, proiectul fixează și un target pentru procentul de salariați care sunt acoperiți de clauze ale unor contracte colective de muncă. Ultimele date publicate de Eurostat au indicat că, în prezent, în România, 20% dintre salariații români se încadrează în această categorie, targetul fixat de Comisia Europeană fiind de 80%.

„Potrivit legii, în prezent, managementul este obligat să demareze negocierile pentru un contract colectiv de muncă acolo unde sunt echipe de cel puțin 10 angajați. În mod normal, aceștia ar trebui să își aleagă un reprezentant care să îi reprezinte, dar de cele mai multe ori nu există acest reprezentant și nu se ajunge la negocieri”, a spus Augustin Feneșan.

Principalele prevederi ale proiectului de lege privind introducerea salariului minim adecvat

Definiție

Proiectul de lege amendează art. 160 din Codul Muncii stabilind că: ”salariul de bază reprezintă componenta fixă a remunerației brute plătite unui salariat pentru munca pe care o prestează pe parcursul unei luni calendaristice, în care nu sunt incluse sporurile, indemnizațiile și alte adaosuri”, în timp ce ”Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum şi alte adaosuri.”

Salariul minim brut trebuie actualizat o dată pe an

De asemenea, proiectul modifică și completează articolul 164 din Codul Muncii, după cum urmează:

„Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește prin hotărâre a Guvernului, după consultarea confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național, cu actualizarea periodică o dată pe an. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.”

Angajatul poate fi plătit cu salariul minim cel mult 24 de luni

Draftul de act normativ reamintește totodată că nivelul orientativ al salariului minim trebuie să fie de circa 50-52% din salariul mediu brut și că un angajat poate fi plătit cu salariul minim timp de cel mult 24 de luni. Astfel, prin amendamentele la art. 164 se stabilește că „salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit prin hotărârea Guvernului poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta este plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, dar fără a diminua valoarea netă anterioară a acestuia”.

Aceleași amendamente prevăd că,

”prin hotărâre a Guvernului se poate stabili o majorare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzut la alin. (1), diferențiat pe criteriile nivelului de studii și al vechimii în muncă” și că
„Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puțin egal cu salariul de bază minim brut pe țară. Aceste dispoziții se aplică și în cazul în care salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să își desfășoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepția grevei.”

Rata de acoperire a negocierilor colective trebuie să ajungă către 80%

În proiect se menționează totodată că salariul minim trebuie stabilit în urma negocierilor colective, ținta fiind ca rata de acoperire a acestora la nivel național să ajungă la circa 80%. Potrivit expunerii de motive, în România, „ponderea salariaților din mediul privat acoperiți de protecția și clauzele mai favorabile de drepturi ale contractelor colective de muncă era conform ultimelor date EUROSTAT sub 20%”.

Amendamentele aduse articolul 230 al Codului Muncii stipulează:

„Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, se aprobă un plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective, cu termene şi măsuri în favoarea creșterii progresive a acoperirii negocierilor colective pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă şi de trai ale salariaților. Planul de acțiune se stabilește cu consultarea și/sau în acord cu partenerii sociali în Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social şi se revizuiește periodic sau cel puțin o dată la cinci ani, pentru susținerea creșterii nivelului ratei de acoperire a negocierilor colective în plan național către valoarea de 80%”.

Amenzi de până la 200.000 de lei

Draftul de act normativ completează și prevederile art. 260 al Codului Muncii, referitoare la amenzile aplicabile celor care nu respectă cerințele privind salariul minim, după cum urmează: „nerespectarea dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut, stabilit prin act normativ sau a nivelului salarial minim stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil, cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a garantat în plată salariul minim brut stabilit prin act normativ sau prin contractul colectiv de munca aplicabil, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei”.