Guvernul scoate 1,5 miliarde de lei din Trezorerie pentru a acoperi creșterea prețurilor din construcții

• Executivul României adoptă astăzi, 16 aprilie, o ordonanță de urgență (OUG) crucială pentru administrațiile locale din țară, menită să evite pierderea finanțărilor europene din exercițiul 2014–2020 și compromiterea proiectelor în curs din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
• Din acest împrumut din Trezorerie, comunele și orașele pot solicita sume nelimitate, în timp ce pentru municipii plafonul este de 20 milioane lei, pentru municipiile reședință de județ și sectoarele Capitalei – 30 milioane lei, iar pentru consiliile județene – 35 milioane lei.

Guvernul României, prin proiectul de ordonanță care va fi dezbătut – și probabil adoptat -, va permite autorităților locale să acceseze împrumuturi în valoare totală de 1,5 miliarde lei din Trezoreria Statului, pentru a acoperi cheltuielile neeligibile și cofinanțările necesare.

Inițiativa vine pe fondul unei realități alarmante: peste 17 miliarde lei reprezintă necesarul de finanțare suplimentară pentru proiectele derulate de primării, consilii județene și alte instituții locale. Multe dintre aceste proiecte – fie că vorbim despre reabilitări de drumuri, spitale, școli sau sisteme de canalizare – riscă să nu fie finalizate până la sfârșitul anului 2025, termenul-limită pentru implementarea acestora, potrivit cadrului de închidere a programelor europene.

Astfel, autoritățile locale pot solicita împrumuturi în valoare totală de până la 1,5 miliarde lei din banii proveniți din privatizări, care sunt păstrați în contul general al Trezoreriei Statului. Aceste împrumuturi pot fi folosite pentru a acoperi diverse cheltuieli legate de proiecte europene și naționale, cum ar fi cofinanțarea, cheltuielile neeligibile sau prefinanțarea lucrărilor.

Necesitatea: au crescut prețurile în construcții

Conform notei de fundamentare a proiectului de ordonață, împrumul este necesar „pe fondul creșterii prețurilor materialelor de construcții precum și a utilităților”. Pentru că „bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale au suferit dezechilibre, iar resursele financiare necesare funcționării acestora sunt insuficiente, fiind influențate de conjunctura economică defavorabilă. iar în contextul actual, veniturile la bugetele locale ale unităţilor administrativteritoriale au fost afectate semnificativ faţă de anul precedent”, se precizează în document.

În plus, la nivelul unităţilor/subdiviziunilor administrativteritoriale (care au transmis date) se află în implementare, potrivit unei analize realizate de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, 14.351 de proiecte în valoare de 234.115.045.888,22 lei finanțate din fonduri externe nerambursabile sau din programe naționale care necesită o cofinanțare în valoare de 20,4 miliarde de lei și cheltuieli neeligible în valoare de 30,4 miliarde de lei.

„Potrivit analizei, unităţile/subdiviziunile administrativteritoriale au dificultăți în asigurarea resurselor financiare din bugetele locale pentru suma de 30.665.086.385,23 lei din totalul sumei de peste 234 de miliarde lei menționată mai sus, reprezentând cheltuieli neeligibile și cofinanțare aferente 3 proiectelor. Din această sumă, care reprezintă deficitul de finanțare al bugetelor locale, necesarul pentru finalizarea proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile și Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este de 17.281.528.961 lei”, se mai precizează în nota de fundamentare.

Un colac de salvare pentru administrațiile locale

Totodată, unele dintre unitățile administrativ-teritoriale au dificultăți în gestionarea creditelor aflate în derulare, unele derulând în paralel atât credite contractate de la sectorul bancar cât și credite contractate de la Trezoreria Statului acordate din venituri din privatizare, acestea suprapunându-se și cu asigurarea necesarului de cofinanțare pentru derularea proiectelor cu finanțare europeană.

Ordonanța adoptată permite, în regim de urgență, unităților administrativ-teritoriale (UAT) – adică orașelor, comunelor, municipiilor și județelor – să acceseze împrumuturi din Trezoreria Statului, în afara plafoanelor legale obișnuite. Acestea pot fi contractate până la 31 octombrie 2025, iar perioada de rambursare se întinde până la 10 ani, cu o dobândă calculată pe baza ROBOR la 3 luni, la care se adaugă o marjă variabilă între 1% și 2%, în funcție de durata împrumutului.

Împrumuturile pot acoperi:

• cofinanțarea proiectelor din PNRR;
• cheltuieli neeligibile pentru proiectele europene 2014–2020;
• etapizarea lucrărilor deja întârziate sau blocate;
• prefinanțarea unor proiecte viitoare;
• refinanțarea datoriilor deja contractate din aceleași surse.

O premieră importantă: comunele și orașele pot solicita sume nelimitate, în timp ce pentru municipii plafonul este de 20 milioane lei, pentru municipiile reședință de județ și sectoarele Capitalei – 30 milioane lei, iar pentru consiliile județene – 35 milioane lei.

Primăriile mai au credite la Trezorerie de 2,6 miliarde de lei

La 31.12.2024 se înregistra un sold al împrumuturilor acordate de către Trezoreria Statului de aproximativ 2,6 miliarde lei, pentru un număr de 902 unități administrativ-teritoriale.

„Astfel, prin similitudine cu instituțiile de credit care pot acorda facilități de refinanțare, pentru a veni în sprijinul unităților administrativ-teritoriale care întâmpină provocări în derularea creditelor existente, prin mecanismul propus, se creează atât posibilitatea contractării unor noi împrumuturi pentru asigurarea finanţării cheltuielilor neeligibile, a prefinanţării şi/sau cofinanţării acestora cât și posibilitatea refinanțării datoriei publice locale ce decurge din împrumuturile contractate din venituri din privatizare, împrumuturile putând beneficia și de o perioadă de grație de 12 luni pentru principal, rambursarea acestora putându-se efectua între 1 – 10 ani, cu posibilitatea rambursării anticipate”, se mai precizează în nota de fundamentare.

Sancțiuni pentru întârzieri

Dacă UAT-urile nu își achită la timp obligațiile de plată, Ministerul Finanțelor poate interveni dur: va sista alimentarea bugetelor locale cu sume defalcate din impozitul pe venit și cu alocările de echilibrare din bugetul de stat. Sunt exceptate doar plățile pentru salarii și drepturile persoanelor cu handicap, dar orice altă sursă de venit va putea fi blocată.

În plus, pentru fiecare zi de întârziere la plată se va calcula o dobândă penalizatoare, conform Codului de procedură fiscală. Aceasta se adaugă la dobânda inițială, ceea ce poate transforma un sprijin temporar într-o povară bugetară majoră dacă nu este gestionat corect.