Peste jumătate dintre pensionarii români continuă să muncească. Munca part-time, o soluție frecventă după ieșirea la pensie

• În România, 55,5% dintre pensionarii cu vârste între 50 și 74 de ani continuă să lucreze și după ce au început să încaseze pensia pentru limită de vârstă, conform datelor Eurostat. Este o cifră semnificativă, care plasează România peste media Uniunii Europene în ceea ce privește participarea activă a pensionarilor pe piața muncii.

De asemenea, peste 50% dintre acești pensionari optează pentru un program de lucru part-time, în timp ce, dintre persoanele cu aceeași vârstă care nu au ieșit încă la pensie, doar 3% lucrează cu timp parțial.

Aceste date vin într-un context economic complicat, în care România trebuie să-și reducă deficitul bugetar la 7% din PIB până la finalul anului, potrivit angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene. În condițiile în care economia stagnează, iar veniturile bugetare sunt sub presiune, activitatea post-pensionare devine o soluție reală atât pentru persoanele vârstnice, cât și pentru sustenabilitatea sistemului public.

Munca după pensionare, tot mai frecventă în rândul celor care au lucrat pe cont propriu

La nivelul Uniunii Europene, 56,4% dintre pensionarii care au fost lucrători independenți (self-employed) au continuat să lucreze după ce au început să primească pensia de vârstă.
Datele publicate de Eurostat pentru anul 2023 arată că fenomenul este deosebit de răspândit în Suedia (98,4%), Finlanda (88,0%) și Irlanda (87,7%), unde aproape toți pensionarii care au fost activi pe cont propriu au ales să rămână pe piața muncii sau să revină.

În schimb, Spania (18,2%), Grecia (20,3%) și Slovenia (40,4%) au cele mai mici procente ale pensionarilor independenți care continuă să muncească.

Munca part-time – o alegere tot mai comună după pensie

În 2023, 10,2% dintre pensionarii din UE cu vârste între 50 și 74 de ani erau angajați, iar 57% dintre aceștia lucrau cu normă parțială. Este o proporție mult mai mare decât în rândul persoanelor care nu sunt pensionare, unde doar 16,2% aveau un astfel de program.

Pentru mulți pensionari, munca part-time oferă un echilibru între nevoia de venituri suplimentare și capacitatea fizică redusă de a lucra full-time.

Cazul extrem este Croația, unde 89,4% dintre pensionarii angajați lucrează part-time, în timp ce doar 3,4% dintre persoanele ne-pensionare aleg acest tip de muncă. Diferența de 86 de puncte procentuale este cea mai mare din UE.

Urmează Suedia (79,2%) și Belgia (78,0%), țări cu sisteme sociale dezvoltate și flexibilitate pe piața muncii, unde pensionarii rămân activi, dar în regim redus.

La polul opus se află Bulgaria, unde doar 9,2% dintre pensionari lucrează part-time, și Lituania (19,0%) sau Letonia (23,2%), unde procentul este relativ scăzut.

Un caz interesant îl constituie Țările de Jos, unde diferența dintre pensionarii angajați part-time (57,8%) și cei ne-pensionari (39,4%) este cea mai mică, în ciuda faptului că țara are cel mai mare procent general de angajați part-time din UE.

Tendință în creștere și în România: pensia nu mai înseamnă inactivitate

În România, creșterea numărului de pensionari activi pe piața muncii este legată de mai mulți factori: veniturile mici din pensii, lipsa unei reforme sustenabile a sistemului de pensii, dar și nevoia de forță de muncă în anumite domenii.

Cu toate acestea, munca part-time este rareori o opțiune reală pentru ne-pensionari, după cum arată procentul foarte scăzut de doar 3% dintre aceștia care aleg regimul de normă parțială. Acest contrast sugerează că pentru mulți români, munca part-time apare ca soluție doar după ce părăsesc sistemul clasic al pieței muncii și devin pensionari.