Un nou proiect de lege depus recent la Senatul României propune o modificare esențială a Codului fiscal, menită să sprijine companiile aflate în procedura de insolvență. Inițiativa legislativă vizează exceptarea de la impozitare a veniturilor rezultate din diminuarea creanțelor, obținute prin confirmarea unui plan de reorganizare. Scopul acestui demers este evitarea unor situații considerate injuste, în care firmele aflate deja în dificultate financiară sunt supuse unei presiuni fiscale suplimentare, ce le poate împinge definitiv în faliment.
Justificarea inițiativei
Potrivit expunerii de motive, legislația actuală impune impozitarea veniturilor rezultate din diminuarea datoriilor prin planul de reorganizare, deși aceste sume nu reprezintă, în mod real, un câștig pentru compania debitoare, ci o etapă de salvare temporară.
Astfel, deși scopul procedurii insolvenței este de a permite redresarea activității economice și de a oferi o șansă de recuperare a creanțelor pentru creditori, în practică, firmele reorganizate se confruntă cu obligații fiscale care le pot sabota redresarea.
Reorganizarea judiciară permite debitorului, în anumite condiții, să propună diminuări sau chiar ștergeri ale datoriilor printr-un plan aprobat de creditori și confirmat de instanță. Odată aprobat planul, pasivul firmei este redus, iar acest lucru este considerat, în prezent, un venit impozabil. Proiectul de lege urmărește eliminarea acestei obligativități fiscale.
Inițiatorii subliniază că această formă de "venit" este una formală și temporară, întrucât, dacă reorganizarea eșuează și compania intră în faliment, creanțele „șterse” prin planul de reorganizare revin în tabelul creditorilor. Cu alte cuvinte, nu doar că veniturile nu se materializează efectiv, dar există riscul ca impozitul deja achitat să fie nerecuperabil, iar firma să fie împinsă spre faliment tocmai din cauza acestor taxe nedrepte.
Consecințe și impact asupra mediului de afaceri
Această situație creează un paradox fiscal: firmele care încearcă să își revină dintr-o criză financiară prin reorganizare sunt taxate pentru datoriile șterse temporar, deși nu dispun efectiv de lichiditățile respective. După plata impozitului, multe dintre acestea se confruntă cu imposibilitatea de a continua plata datoriilor conform planului, intrând inevitabil în faliment.
Așadar, inițiativa legislativă încearcă să evite aceste colapsuri cauzate de o reglementare fiscală contradictorie.
Totodată, inițiatorii atrag atenția că prevederile actuale contravin chiar principiilor esențiale ale legii insolvenței: de a acorda o șansă reală firmelor de a reveni în circuitul economic și de a asigura o cât mai bună recuperare a creanțelor. În forma actuală, sistemul pare să penalizeze debitorul pentru că a reușit să convingă creditorii și instanța că poate fi redresat, ceea ce descurajează exact comportamentul responsabil pe care legea ar trebui să-l încurajeze.
Ce prevede concret proiectul de lege
Proiectul propune completarea articolului 23 din Legea 227/2015 privind Codul fiscal cu un nou alineat, litera r), care prevede că:
„veniturile rezultate din reducerea creanţelor datorate de contribuabilul aflat în procedura insolvenţei, ca urmare a confirmării planului de reorganizare, în temeiul Legii nr. 85/2014, nu sunt impozabile.”
Această prevedere ar elimina obligația firmelor aflate în reorganizare judiciară de a plăti impozit pentru sume care, în mod real, nu se concretizează într-un profit economic. Astfel, proiectul ar putea schimba în mod semnificativ perspectiva mediului de afaceri asupra procedurii de insolvență, făcând-o mai prietenoasă și funcțională.
Proiectul urmează să fie dezbătut în Parlament și, dacă va fi adoptat, ar putea deveni un precedent important pentru reforma fiscală în contextul procedurilor de insolvență.
.png)
.png)
