Business News

Majorarea salariului minim la 3.700 de lei, de la 1 iulie. Patronatele explică cum creșterea ar putea afecta sectoare cheie ale economiei

17 mai 2024, de

, in Analize Termene.ro

Citește articolul

În Articol

Intenția Guvernului de a crește salariul minim chiar de la 1 iulie până la 3.700 de lei brut (de la 3.300 de lei în prezent) ar putea crea probleme mediului de afaceri, în special în acele sectoare unde marja de profit este mică, și care s-au confruntat cu scăderi ale cifrei de afaceri în ultimul timp, a declarat pentru termene.ro Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM).

În plus, supărătoare este lipsa de coerență în politica fiscală, lipsa unui calendar ferm, anunțat din timp, care generează probleme în sectoare în care, prin structura business-ului, se încheie contracte de afaceri pe termen lung, a mai spus acesta.

Industria prelucrătoare a scăzut și în 2023, și în 2024

Despre majorarea salariului minim de la 1 iulie sau din toamnă se discută încă de la începutul anului. În urmă cu două zile, premierul Marcel Ciolacu a dat însă de înțeles că măsură ar putea intra în vigoare de la jumătatea anului, după ce expiră facilitatea privind neimpozitare a 200 de lei din salariul minim. ”În acest moment, intenția clară a Guvernului este ca salariul minim să crească la 3.700”, a declarat el.

„Măsura privind creșterea salariului minim de la 3.300 la 3.700 de lei era anunțată de ceva vreme, au apărut și ezitări, s-a luat în calcul și o eventuală reducere a fiscalității. Totuși ceea ce s-a întâmplat anul trecut, cu două majorări de salariu minim, a fost greu de suportat în zona mediului de afaceri, în special în acele industrii unde adaosul este minim, respectiv în industria prelucrătoare”, spune Cristian Pârvan, comentând intenția Guvernului.

„Să nu uităm că anul trecut am avut o scădere de 5% a industriei prelucrătoare, iar anul acesta, în primul trimestru, o altă scădere, de 2,7%. Aceste sectoare, unde se lucrează cu contracte negociate în avans pe 3, 6 luni sau chiar 12 luni, și unde nu se mai poate umbla la prețuri, vor avea mult de suferit”, a explicat acesta.

Sub pretextul că îndeplinește cerințele UE, statul român găsește cele mai simple metode pentru a crește veniturile la buget

Un motiv pentru creșterea salariului minim ar fi și obiectivul pentru 2024 al Guvernului, de a introduce salariul minim la nivel european. Practic, noua creștere a venitului minim garantat ar însemna apropierea de acest deziderat.

„Creșterea salariului minim la 3.700 de lei, anunțată de premierul Marcel Ciolacu pentru data de 1 iulie 2024, va ridica veniturile salariale la nivelul corespunzător pentru introducerea mecanismului de majorare automată a salariilor, conform prevederilor din Directiva europeană. PSD consideră că orice efect pozitiv din economie trebuie să se reflecte și în veniturile salariale ale cetățenilor”, anunța Partidul Social Democrat într-un comunicat emis la începutul lunii aprilie.

Practic, directiva UE nu indică statelor membre un nivel salarial, ci recomandă ca salariul minim să se situeze la nivelul a 50% din salariul mediu brut. În luna martie 2024, de exemplu, salariul mediu brut a fost de 8.500 de lei.

Șeful PIAROM consideră că directiva UE este mai degrabă un pretext invocat de Executiv pentru a rezolva o altă problemă majoră, deficitul bugetar.

„Comisia Europeană cere României să scadă deficitul bugetar, iar Guvernul a găsit cea mai ușoară soluție, cea a creșterii salariului minim, din care iese net câștigător la nivel bugetar. Astfel, contribuțiile sociale suplimentare plătite de mediul privat depășesc cu mult cheltuielile statului cu creșterea salariului minim al angajațior din sectorul public. O alternativă pentru creșterea veniturilor la buget ar fi fost scăderea evaziunii, dar aici Guvernul este neputincios”, a mai spus Cristian Pârvan.

Președintele PIAROM atrage atenția că această creștere de salariu minim antrenează majorări și la celelalte nivele de salarizare, ceea ce iarăși este în detrimentul mediului de afaceri, dar și al sectorului public. „Vedem toate protestele care au avut loc în ultimul timp. S-ar putea să avem probleme majore în ceea ce privește competitivitatea mediului privat”, este de părere acesta.

Lipsa unei strategii de dezvoltare economică ne trage în jos

Calea mai grea, dar mai eficientă de urmat pentru actuala clasă politică ar fi implementarea unei strategii de dezvoltare care să includă măsuri de susținere a mediului de afaceri, chiar dacă acestea sunt coroborate cu creșterea de salarii, a mai atras atenția reprezentantul patronal.

„Ceea ce ne trebuie sunt programe de dezvoltare de tip paneuropean care deja au fost puse în aplicare în UE. Din păcate, la noi astfel de inițiative n-au sorți de izbândă. Vă dau un singur exemplu. S-au alocat 2,5% din PIB pentru Apărare, existând promisiunea din partea oficialilor că industria conexă se va dezvolta la rândul său. Dar asta nu a condus la o mobilizare industriei noastre de apărare unde nu se produce nimic din ceea ce s-ar putea produce la nivel de componente”.

Deduceri pentru salariile mici

Un alt plan al Partidului Social Democrat este adoptarea impozitării progresive. Potrivit premierului Marcel Ciolacu, Guvernul nu are în vedere introducerea acesteia în viitorul apropiat. În schimb, Executivul discută despre un sistem de deduceri pentru salariații cu venituri mici. În prezent, salariul minim brut este de 3.300 de lei, 200 de lei din această sumă fiind neimpozabili.