Cum se aplică în Ungaria taxa pe transferuri bancare și câți bani aduce la buget

• În negocierile fiscale recente, a fost propusă în România o taxă pe transferuri bancare, similară celei din Ungaria, unde impozitul a fost introdus din 2012 și aplicat pe tranzacții financiare. Taxa ar aduce venituri suplimentare și ar descuraja circulația numerarului nefiscalizat.

În ultimele zile, în contextul negocierilor fiscale dintre partidele parlamentare și Ministerul Finanțelor privind reducerea deficitului bugetar, a apărut în spațiul public ideea introducerii unei taxe pe transferurile bancare în România. Propunerea, aflată în stadiu preliminar de analiză, ar avea rolul de a aduce venituri suplimentare la buget și de a descuraja fluxurile de numerar ascunse fiscal.

Potrivit unor surse guvernamentale citate de mai multe publicații, la negocierile dintre partide a fost propusă spre analiză și introducerea unei taxe între 1 lei și 3 lei aplicabilă tranzacțiilor bancare efectuate între persoane fizice și juridice, cu un prag lunar sau plafon per operațiune, după modelul implementat deja în Ungaria.

Originea și evoluția taxei pe tranzacții financiare în Ungaria

În Ungaria, impozitul pe tranzacții financiare (Financial Transaction Tax, FTT) a fost introdus pentru prima dată în 2012, sub forma unei taxe aplicate pe plăți și comisioane bancare, retrageri numerar și schimburi valutare. Inițial, cota era de 0,3% din valoarea tranzacției, cu un plafon maxim de 6 000 HUF (circa 20 EUR) per operațiune.

În iulie 2022, Ungaria a extins baza impozabilă pentru a include servicii transfrontaliere de plată, credite și schimb valutar, menținând cota de 0,3% și plafonul de 10 000 de forinți, la aproximativ 25  de euro.

În august 2024, cota a fost majorată la 0,45%, iar plafonul a urcat la 20 000 de forinți (aproximativ 52 de euro) per tranzacție, inclusiv pentru schimburi valutare și conversii interne între conturi diferite, dar nu pentru plăți interne cât cont dețin același titular.

Rezumat evoluție:

• 2012: 0,3% – până la 6 000 HUF
• 2022: 0,3% – plafon 10 000 HUF, bază extinsă
• 2024: 0,45% – plafon 20 000 HUF, inclusiv tranzacții valutare.

Categoriile de tranzacții impozitate

Taxa este aplicată majoritar pe tranzacții efectuate prin bănci și instituții financiare:

• Transferuri bancare interne și externe
• Retrageri de numerar și plăți numerar
• Debit direct
• Comisioane bancare
• Schimburi valutare (și conversii interne)
• Operațiuni prin carduri, cecuri, scrisori de credit
• Alte operațiuni bancare de debit
  Cu excepția cazurilor precum transferuri intrabancare între conturi ale aceluiași titular, clearing bancar, pooling de grup sau încasări guvernamentale/scopuri sociale.

Veniturile generate în Ungaria

Estimări oficiale din august 2024 indică o colectare de circa 400 miliarde HUF (~1,05 mld. EUR anual) din taxa pe tranzacții și operațiuni valutare.

IMF și Banca Centrală maghiară au reluat implementarea acestor măsuri prin consultarea finalizată recent – confirmând menținerea cotei FTT la 0,45%. Deși băncile au protestat că taxa scade competitivitatea și limitează creditarea, Guvernul a justificat taxa ca fiind necesară pentru bugetul național și ca parte a contribuției „defensive” în context internațional complicat .

Scurt tablou din 2024

Riscuri și probleme

Taxa pe tranzacții bancare a fost însoțită și de reguli pentru plățile cash pentru firme.

Companiile și firmele plătitoare de TVA au limite lunare legale pentru plățile în numerar:

• Limita este de 1,5 milioane forinți (~4 200  de euro) pe lună, per firmă sau entitate. Dacă se depășește acest plafon, se pot dovedi cu structuri financiare și există riscul aplicării unor penalități (de regulă 20%).

De altfel, Începând iulie 2027, UE va institui o limită de 10 000 de euro pentru plățile în numerar în tranzacții comerciale și profesionale. Pentru tranzacțiile între 3 000 de euro și 10 000  de euro, comercianții vor trebui să ceară carte de identitate.

Probleme ale legislației privind impozitarea tranzacțiilor bancare:

• Impact asupra consumatorului, creșteri ale costurilor bancare și posibile retrageri de la sistemul bancar
• Evasie fiscală în cash – populația ar putea reveni la plata cash pentru bunuri/servicii
• Piața bancară: scad volume tranzacții, efectul asupra creditării și investițiilor
• Compatibilitate cu legislație UE, din moment ce taxa se aplică la transferuri ce pot tranzita alte țări; trebuie clar definită baza impozabilă și excepțiile

Regulile din România pentru plățile cash

Pentru firme

• Plată/încasare către/de la o altă persoană juridică: max. 5.000 lei/zi, în plată/încasare de la un punct comercial; pentru magazine cash‑and‑carry, plafonul crește la 10.000 lei/zi.

• Avansuri decontabile: max. 5.000 lei/zi per beneficiar.

• Fragmentarea facturilor peste plafon este interzisă.

• Numerarul în casierie nu poate depăși 50.000 lei/zi; pentru magazine cash‑and‑carry – 500.000 lei.

• Plățile salariale și restituirea diurnelor nu sunt supuse limitelor.

Pentru persoane fizice

• Tranzacții între persoane fizice: plafon zilnic de 50.000 lei/tranzacție.

• Plăți/încăsări între persoană fizică și firmă: max. 10.000 lei/zi, sub restricția de fragmentare.

• Dacă restituirile către persoane fizice depășesc 10.000 lei (peste limita legală), se pot face doar prin plata în cont