Muncitorii străini cuceresc și provinciile. Lucrează și în zonele mai sărace. În Vaslui și Slobozia, sunt angajați în construcții și HoReCa

• Lipsa forței de muncă este un fenomen care se resimte acut in toate domeniile. În HoReCa, însă, situația este cea mai gravă, în condițiile în care ponderea muncitorilor străini a ajuns să fie undeva la 30% în Capitală, potrivit datelor din piață, și până la 50% în Delta Dunării. În orașele mici, procentul este și mai mare, ajungându-se la circa 70% în cazul personalului din restaurante, de exemplu.

Angajatorii apelează în general la personal din țări cunoscute că furnizează personal calificat în domeniul turismului cum ar fi India, Sri Lanka sau Filipine.

Muncitorii asiatici nu sunt migratori și lucrează și ore suplimentare, susțin operatorii din turism. În plus, sunt dispuși să lucreze în provincie, ceea ce un bucureștean n-ar face, de exemplu.

Ponderea cea mai mare a străinilor este în București și Ilfov, aceștia lucrând, în principal, în sectoare precum industria prelucrătoare, construcții, hoteluri și restaurante.

Bătaie pe muncitorii străini

Numărul muncitorilor străini care lucrează în turism a tot crescut de la an la an, la momentul actual ajungându-se la câteva zeci de procente la nivel național, potrivit estimărilor din sector. Nu este, însă, deloc ușor să-i aduci în țară, pentru că și aici este concurență mare, iar în ultima vreme începe să se observe o criză a personalului și pe acest segment.

„Noi cei din turism am început să aducem personal din țările asiatice, ținând cont că sunt bine pregătiți, sunt făcuți pentru turism, nu sunt migratori, adică să te trezești în plin sezon turistic că pleacă, cum se întâmplă la mulți alții. Am văzut locații de top care s-au închis, pentru că nu au cu cine să asigure anumite numite servicii, cum ar fi restaurantul, de exemplu, deși au toate dotările”, a declarat pentru Termene.ro Daniel Ilașcu, proprietarul unui hotel din localitatea Crișan din județul Tulcea, care este și președintele Asociației Patronatului în Turismul din Delta Dunării.

„Acest lucru a început încet-încet să fie eliminat, eu pot spune că am și vreo 6 persoane care an de an vin din Ucraina, plus personal din India, Sri Lanka, Filipine, se cunoaște că sunt oameni care lucrează nu numai în România, ci la nivel mondial în turism. Ponderea străinilor, nu doar la mine, ci cred că peste tot se apropie de 40-50% și încă este o criză a acestui personal”, a mai adăugat acesta

În plus, muncitorii din Asia, pe lângă faptul că sunt bine pregătiți, sunt dispuși să muncească și suplimentar, plătiți cu sumele de rigoare, bineînțeles, mai spune Ilușcă.

Personalul, o problemă pentru destinațiile izolate

Alin Burcea, președintele fondator al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România (ANAT), spune și el că în zonele izolate, așa cum este Delta Dunării, este greu de găsit personal din țară, străinii fiind soluția salvatoare pentru antreprenorii locali.

„În Deltă 40-50% este un procent corect. Să ne gândim, se duce un bucătar bun din București cu 1.400 de euro să muncească acolo? Cât să-i dea în Deltă să-l tenteze să meargă acolo? Singurii care se pot duce în unități din acestea izolate nu sunt decât străinii care vin să muncească o anumită perioadă. Sunt serioși și muncitori că de aceea vin. Ei primesc 800 de euro net, față de români, care nu vin decât pe bani foarte mulți pe care antreprenorul nu și-i permite”, a declarat pentru Termene.ro Alin Burcea.

Nu doar în Deltă lucrează străini, ci și pe litoral sau în București. Așa de exemplu, un grup mare de restaurante din Capitală are peste 400 de salariați aduși din străinătate, adică undeva la 30% din personal.

Orașe mici, probleme mari

Dacă în orașele mari sau în stațiunile cunoscute este mai ușor de găsit personal din România, când vine vorba de localitățile din provincie, fie ele și reședință de județ, situația devine ceva mai complicată.

În lipsă de ofertă pe piața muncii, operatorii locali sunt nevoiți să apeleze la personal asiatic, în special, care ajunge să aibă o pondere și de până la 70%, cum de exemplu se întâmplă la Slobozia, în județul Ialomița.

„S-a ajuns deja în orașele mici, cum este Slobozia unde locuiesc eu, un oraș cu 50.000 de locuitori, ca în hoteluri și restaurante, în special, dar și la saloanele de evenimente 50-70% din personal să fie din Asia. Spre deosebire de mulți europeni, ei se adaptează în orice condiții”, a declarat pentru Termene.ro Ionel Arion, președintele Federației ProAgro.

Iar, din păcate, Slobozia nu este o situație singulară.

Vasluiul construiește cu străini

Același lucru se întâmplă în în Vaslui, un alt județ mai sărac. În municipiul reședință de județ, Vaslui, muncitorii străini fac lucrările de construcții din oraș și sunt angajați în Horeca.

În județul Vaslui prima firmă importantă care a optat pentru importul de forță de muncă, a fost Transmir, în condițiile lipsei acute de muncitori calificați, dar și necalificați pentru construcții, pentru că meseriații au ales să muncească și să câștige mult mai bine în Vestul Europei.

La începutul lui 2020, firma Soragmin Zorleni, parte a grupului de firme Transmir, a adus 30 de muncitori din India, pentru a realiza lucrările de pe tronsoanele câștigate de societate în cadrul proiectului drumului strategic al județului Vaslui.

„Avem în jur de 200 de muncitori, care vor lucra la acest proiect important. Lor li se vor alătura, la finele lunii februarie, încă 30 de muncitori specializați din India – mecanici utilaje, mecanici auto, dulgheri, fierar-betoniști, muncitori necalificați. Am văzut că, în Timiș, o altă firmă a adus 200 de astfel de muncitori, cu rezultate foarte bune, așa că apelăm și la muncitorii indieni pentru a duce la bun sfârșit acest proiect”, spunea, în 2020, Eduard Popica, directorul executiv al grupului Transmir, conform Monitorul de Vaslui.

Între timp, numărul de muncitori străini în județ a ajuns la 449, anul trecut numărul lor fiind de 391.

Capitala, concentrație mare de străini

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a admis pentru acest an introducerea unui contingent de 100.000 de lucrători străini pe piața forței de muncă din România, în timp ce necesarul ar fi de 200.000-250.000 de oameni, după cum susțin companiile de recrutare și patronatele autohtone.
Potrivit datelor furnizate presei de către Ministerul Muncii, în luna mai, în România lucrau cu acte în regulă circa 140.000 de străini veniți în mare parte din țări precum Nepal, Sri Lanka, Turcia și India.
Principalele sectoare care au apleat la muncitorii străini sunt industria prelucrătoare, construcțiile, comerțul, hotelurile și restaurantele- circa 15.000 de muncitori. Cei mai mulți lucrează în București – circa 50.000 și Ilfov – aproape 8.000 de persoane.