Doar 600.000 de români au asigurări și pensii private. Prima medie la sănătate: 3.519 lei/an

• Un proiect legislativ propune triplarea plafonului deductibil pentru asigurări și pensii private, de la 400 la 1200 euro anual. Guvernul a respins inițiativa, invocând impactul bugetar negativ și neconcordanța cu politica fiscală actuală. Punctul de vedere al executivului este doar unul consultativ.

Potrivit rapoartelor Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), în decembrie 2023, numărul contractelor de asigurări voluntare de sănătate era de aproximativ 231.000, în timp ce doar 388.908 români virau contribuții la fonduri de pensii facultative. Aceste cifre trebuie raportate la contextul unei populații active de aproape 8 milioane de persoane.

Contribuția medie lunară la un fond de pensii facultative în luna septembrie 2024 a fost de 162,72 lei, echivalentul a aproximativ 33 euro/lună, ceea ce înseamnă că majoritatea contribuabililor se situează mult sub plafonul deductibil anual actual, de 400 de euro.

La fel se întâmplă și în cazul asigurărilor de sănătate voluntare, un beneficiu considerat de lux în multe zone ale țării. Datele ASF sunt cuprinse într-un document al guvernului prin care Executivul de la Palatul Victoria a respins un proiect parlamentar de ridicare a cotelor deductibile pentru astfel de investiții personale de la 400 de euro pe an, cât este acum, la 1.200 de euro.

Proiectul de lege

Este vorba de un proiect parlamentară care viza modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal.

Scopul? Majorarea plafonului anual deductibil pentru contribuțiile la pensii facultative și pentru primele de asigurare voluntară de sănătate de la 400 de euro la 1200 de euro pe an per persoană.

Proiectul, depus în Parlament, venea cu o abordare dublă: pe de o parte, încuraja economisirea pe termen lung și responsabilitatea individuală față de sănătate; pe de altă parte, reducea presiunea de pe sistemul public, insuficient pentru nevoile actuale ale populației.

Modificările propuse vizau atât persoanele fizice care obțin venituri din activități independente, cât și salariații, permițând deductibilitatea acestor cheltuieli fie direct în calculul impozitului pe venit, fie prin exceptarea de la baza de calcul a contribuțiilor sociale.

Motivele pentru guvernul a respins inițiativa

Guvernul României a dat aviz negativ propunerii.

Motivația? Impactul bugetar negativ pe care o astfel de măsură l-ar genera într-un moment în care statul se confruntă cu constrângeri financiare semnificative.

În plus, reprezentanții guvernului consideră ă pragul de 400 de euro este oricum mare pentru că ratele anuale medii ale românilor la pensiile private și la asigurările de sănătate private sunt oricum sub acest plafon.

„Potrivit statisticilor publicate de Autoritatea de Supraveghere Financiară, în ceea ce privește fondurile de pensii facultative, contribuția medie per participant în luna septembrie 2024 a fost de 162,72 lei/lunar, echivalentul a aproximativ 33 euro/lunar, situându-se sub nivelul plafonului deductibil anual (400 euro/an)”, se precizează în punctul de vedere la al Guvernului României.

În schimb, valoarea medie a unei prime brute pe contract de asigurare de sănătate în 2023 a fost de aproximativ 3.519,48 lei/an, adică aproximativ 293,29 lei/lună.

Executivul subliniază că majorarea deductibilităților ar reduce veniturile colectate la bugetul de stat, afectând astfel capacitatea Guvernului de a finanța cheltuielile publice esențiale. „În contextul constrângerilor bugetare actuale, inițiativa legislativă nu răspunde obiectivelor de politică fiscală”, se arată în punctul de vedere transmis Parlamentului.

Ce prevedea concret propunerea respinsă

Proiectul de lege inițiat de parlamentarii PNL propunea modificarea articolelor relevante din Codul fiscal, în sensul majorării plafonului anual deductibil de la echivalentul în lei a 400 de euro la 1200 de euro. Această schimbare ar fi vizat:

• Persoanele fizice cu venituri din activități independente, care ar fi putut deduce mai mult din impozitul pe venit pentru contribuții la pensii private și prime de asigurare de sănătate;
• Salariații și angajatorii, care ar fi beneficiat de un regim fiscal mai favorabil pentru aceleași tipuri de contribuții, fie ca beneficii oferite de angajator, fie ca sume plătite direct de angajat.

În plus, proiectul extindea aplicabilitatea prevederilor și pentru contribuții efectuate către entități din state membre ale Uniunii Europene sau din Spațiul Economic European, susținând astfel integrarea într-o piață financiară mai largă și competitivă.