Analiză oficială. Nivelul de inovare al firmelor din București și Ilfov rămâne sub așteptări. Firmele alocă doar 5% din bugete pentru investiții

• Regiunea București-Ilfov, deși recunoscută ca principalul motor economic al României, se confruntă cu provocări semnificative în ceea ce privește inovarea în rândul firmelor locale.

Conform datelor furnizate de Agenția pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov (ADRBI), deși regiunea are un potențial considerabil, nivelul de inovare rămâne sub așteptări.

În 2019, conform tabloului de bord al inovării regionale (RIS), București-Ilfov era clasificat ca „Inovator Moderat”, iar în 2021 a avansat la statutul de „Inovator Emergent Plus”. Această evoluție indică un progres, însă regiunea se situează încă sub media Uniunii Europene în ceea ce privește performanța inovării.

Inovarea stagnează

Regiunea București-Ilfov, deși concentrează cel mai mare număr de organizații de cercetare-dezvoltare (CDI) din România – 82 de institute de cercetare și 33 de universități – valorifică modest acest potențial, se precizează într-o analiză a Agenției pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov.

Această subutilizare afectează direct capacitatea IMM-urilor din regiune de a absorbi cunoștințe, tehnologii și de a genera inovație.

Activitatea de CDI este concentrată în special în municipiul București și în localități precum Măgurele (județul Ilfov), însă sectorul rămâne cronic subfinanțat.

În 2019, cheltuielile totale pentru CDI au fost de doar 1,07% din PIB-ul regional, în scădere față de anii anteriori și cu mult sub obiectivul național de 2%. Mai îngrijorător este că doar 0,59% din PIB provin din cheltuieli private, ceea ce indică un angajament redus din partea firmelor.

Doar 5% alocați pentru investiții

Structura acestor cheltuieli accentuează problema: doar 5% sunt alocate investițiilor de capital, iar 95% merg către cheltuieli curente. Lipsa investițiilor afectează capacitatea pe termen lung de a produce inovații, de a susține calitatea cercetării și de a difuza tehnologiile către IMM-uri, se mai punctează în analiza Agenției pentru Dezvoltare Regională București-Ilfov.

Deși regiunea oferă o infrastructură de transfer tehnologic peste media națională – cu 19 entități specializate (EITT) și două parcuri științifice și tehnologice – rezultatele sunt slabe. Transferul de cunoștințe dinspre cercetare spre mediul de afaceri este limitat, din cauza unei cereri scăzute de astfel de servicii.

Nici clusterele nu reușesc să suplinească acest decalaj. În perioada 2014–2020, din cele 21 de clustere active în regiune, doar 1 din 10 IMM-uri sprijinite a introdus o inovație pe piață. Lipsa de implicare a mediului privat este atribuită riscurilor ridicate asociate CDI-ului, duratei lungi de dezvoltare a rezultatelor și capacității financiare reduse a IMM-urilor.

Acest cerc vicios – lipsa investițiilor, cererea redusă, riscurile mari – duce la o slabă colaborare între companii și organizațiile de CDI. Fără o corelare clară între cerere și ofertă, regiunea riscă să-și irosească avantajele competitive și să rămână în urma altor regiuni europene în ceea ce privește inovarea.

Tipologia inovațiilor în regiune

Analizând tipurile de inovații adoptate de întreprinderile din București-Ilfov, se observă următoarele:

• 43% dintre firme au implementat inovații de organizare și/sau marketing.
• 19,75% au introdus inovații de produs.
• 17,09% au realizat inovații de proces.
• 20,16% au combinat diverse tipuri de inovații.

Aceste date evidențiază o orientare predominantă către inovațiile non-tehnologice, ceea ce poate limita competitivitatea pe termen lung.

În 2016, cheltuielile totale pentru inovare în regiune au fost de 147.309 mii lei.

Dintre acestea, 40,45% au fost alocate sectorului industrial, iar 59,55% sectorului serviciilor. Majoritatea fondurilor au fost direcționate către achiziția de echipamente și software, în detrimentul activităților de cercetare-dezvoltare.

Obstacole în calea inovării

Deși București-Ilfov dispune de resurse și potențial considerabil, nivelul actual al inovării în rândul firmelor locale nu reflectă pe deplin aceste avantaje. Pentru a îmbunătăți această situație, este esențială implementarea unor politici coerente, investiții strategice și consolidarea colaborării între actorii regionali implicați în procesul de inovare.

Printre principalele impedimente identificate în dezvoltarea inovării și a transferului tehnologic în București-Ilfov se numără:

• Lipsa finanțărilor adecvate pentru sprijinirea inovării.
• Un cadru legislativ insuficient stimulativ pentru colaborarea între entități.
• Deficiențe în infrastructura de sprijinire a inovării.

Pentru a contracara aceste provocări, au fost inițiate diverse proiecte și strategii:

• Implementarea Strategiei de Specializare Inteligentă București-Ilfov 2021-2027, care vizează identificarea și promovarea domeniilor cu potențial ridicat de inovare.
• Crearea de clustere și parteneriate între mediul academic și cel de afaceri pentru a facilita transferul tehnologic.
• Accesarea fondurilor europene destinate cercetării și inovării pentru a sprijini proiectele locale.