Profilul antreprenorului român, conturat de un studiu realizat cu sprijinul ING. Plus, harta antreprenoriatului românesc

• Antreprenorii din România sunt rezilienți, dornici de creștere și inovație, dar au nevoie de mai multe resurse financiare. Ei recunosc că mai au nevoie și de mentorat și suport tehnologic pentru a-și atinge potențialul maxim. Acestea sunt o parte dintre concluziile unui studiu realizat de Impact Hub Bucharest, Startarium și Datable, cu sprijinul ING Bank România. Tinerii din grupa 25-34 de ani sunt dornici să înceapă afaceri, ceea ce indică o creștere a interesului pentru antreprenoriat în rândul acestora.

Asociații și administratorii de firme din România cred că accesul la piețe externe, creșterea bazei de clienți și adoptarea tehnologiilor avansate sunt factori critici care ar putea accelera succesul acestora.

Totuși, pentru ca aceste elemente să devină realitate, este necesară o îmbunătățire a ecosistemului antreprenorial, cu un acces mai facil la finanțare și suport educațional continuu, așa reiese din studiul „Profil de antreprenor 2024 – 30 de ani de antreprenoriat în România”, realizat de Impact Hub Bucharest, Startarium și Datable, cu sprijinul ING Bank România.

Lansarea studiului

Analiza mediului antreprenorial din România a fost prezentată prima dată publicului, luni -28 octombrie, în cadrul unei întâlniri cu presa și cu mediul de afaceri.

Rezultatele studiului „Profil de antreprenor 2024’’ au fost dezbătute și interpretate de către Mihaela Bîtu (CEO ING Bank România), Florin Ilie (Deputy CEO ING Bank România, Valentin Tătaru (economist șef ING Bank România) și Florian Neagu (Director Adjunct, Direcția de Stabilitate Financiară, BNR). Panelurile au fost moderate de Claudiu Vrînceanu, RBL.

Pentru a evidenția și mai bine schimbările și problemele prin care a trecut mediul de afaceri în toți acești ani, de la rata de supraviețuire a companiilor după explozia de noi firme din anii ‘90, și până la distribuția numărului de companii pe localități, a profitului net per capita, organizatorii au apelat la poveștile unor oameni de afaceri.

Trei antreprenori, din trei decade diferite (anii 1990, după 2000 și după 2010) respectiv Felix Pătrășcanu (CEO & fondator Fan Curier), Mihai Logofătu (CEO & cofondator Bittnet Systems) și Costin Dămășaru ( CEO & fondator  Veruvis) au încercat să explice dacă rezultatele studiului se aplică și în afacerea lor. Cât de mult diferă contextul de piață, provocările, dar și perspectivele au explicat acesști oameni de afaceri cu experiență.

Cele două obiective ale studiului „Profil de antreprenor 2024”

Trecând la tudiul propriu-zis, „Profil de antreprenor 2024” și-a propus două obiective.

• 1. În primul rând, așa cum reiese din titlu, să descopere care sunt gândurile și concepțiile antreprenorului român cu vârsta între 25 și 44 de ani. Asta pentru că majoritatea respondenților se încadrează în grupa de vârstă 35-44 de ani (aproape 44%), urmată de cei din intervalul 25-34 de ani (aproximativ 24%).

Pentru a realiza profilul antreprenorului român, studiul a fost realizat pe baza unui sondaj dedicat care folosește un set de întrebări ajustate pe baza răspunsurilor din 2023. În acest scop, s-a aplicat o selecție, pornind de la baza de date a Ministerului Finanțelor pentru companiile cu cel puțin un angajat și o cifră de afaceri de minimum 10.000 de lei. Populația analizată numără aproximativ 475.000 de companii, iar eșantionul de 330 de chestionare completate online prin Typeform reflectă cu acuratețe nevoile-cheie ale antreprenorilor din targetul vizat.

• 2. În al doilea rând, „Profil de antreprenor 2024 – 30 de ani de antreprenoriat în România” – realizat de Impact Hub Bucharest, Startarium și Datable, cu sprijinul ING Bank – a dorit să prezinte răspândirea, maparea și evoluția geografică a antreprenoriatului autohton

Ultimii 30 de ani au adus schimbări importante în profilul antreprenorului român, dar și în răspândirea geografică a economiei antreprenoriale din țara noastră, dar în continuare zona urbană este cu câțiva pași înaintea celei rurale.

În plus, în ultimele trei decenii, România a înregistrat o creștere majoră a numărului de businessuri private, iar față de 2009 avem cu 58% mai multe entități economice.

1. Caracteristicile antreprenorului român

Studiul a descoperit, în urma răspunsurilor participanților și a analizei afacerilor acestora, că antreprenorul român cu vârsta între 25 și 44 de ani se poate caracteriza prin următoarele caracteristici.

Specializarea într-un singur domeniu de activitate

Majoritatea companiilor participante la studiu (69,70%) operează într-un singur domeniu de activitate, sugerând o tendință de specializare. Cele mai frecvente domenii sunt industriile creative (14,26% în urban și 1,65% în rural), educația (12,81% urban și 1,45% rural), serviciile (13,22% urban și 1,45% rural) și tehnologia (10,12% urban și 1,65% rural).

În sectorul e-commerce, aproape 20% dintre firmele din mediul rural (0,81%) subliniază importanța telecomunicațiilor, care permit operarea în zone cu costuri mai mici.

Modele de business atât B2B, cât și B2C

46,5% dintre respondenți operează atât B2B, cât și B2C, indicând flexibilitate în abordarea pieței.

Produse și servicii gândite și pentru piețe externe

Majoritatea companiilor vizează piața națională (39%), însă 25,5% dintre ele au ca obiectiv piețele internaționale. UE este principala destinație pentru extindere (19,60%), urmată de SUA (10,30%) și UK (7,97%), cu Germania (6,31%), Spania (5,65%), Italia (4,32%) și Polonia (3,99%) printre țările preferate.

Networkingul este important pentru succesul afacerilor

Companiile pun accent pe indicatori esențiali, precum veniturile, numărul de clienți noi, marja de profit și fluxul de numerar, aceștia fiind adaptați în funcție de necesități. În plus, companiile identifică networkingul (20,20%) și sprijinul familiei ca resurse utile pentru succesul afacerilor.

Afaceri pornite cu fonduri proprii

În 2024, 54,24% dintre companii au raportat o creștere a veniturilor comparativ cu 2023, și 71,52% estimează o creștere pentru restul anului. Majoritatea antreprenorilor au pornit afacerea cu fonduri proprii (59,36%), iar 48,48% ar căuta finanțare de până la 50.000 euro în următoarele 12 luni. Finanțarea de la investitori este considerată cea mai dificilă de obținut.

Interesul pentru sustenabilitate și digitalizare

Aproape jumătate dintre respondenți sunt moderat familiarizați cu conceptele de sustenabilitate.

Totuși, 73,31% dintre companii nu monitorizează emisiile de carbon. În ceea ce privește digitalizarea, 50,82% dintre companii integrează mult sau foarte mult tehnologia, fiind interesate de instrumentele AI (23,55%) și cloud computing (20,16%).

Cultura organizațională și politicile de muncă

Cultura organizațională pune accent pe inovație și creativitate (40,37%), iar 42,81% dintre respondenți preferă munca în regim remote, comparativ cu 29,66% care lucrează exclusiv la birou. Majoritatea companiilor au echipe mici, între 1 și 10 membri, reflectând o tendință spre afaceri mici și mijlocii.

Direcțiile de investiții și prioritățile de creștere

Cele mai importante investiții au fost în desfășurarea activităților curente (25,3%) și promovarea afacerii (23,03%). Prioritățile pe termen mediu includ găsirea de clienți și atragerea de investiții, acestea fiind esențiale pentru creșterea afacerilor.

Dezvoltare personală și surse de învățare

Antreprenorii preferă un echilibru între mediul online și offline pentru învățare, iar cursurile rămân metoda preferată (33,33%). Bugetul pentru dezvoltare personală este modest, majoritatea alocând sub 500 de euro pe an. Cele mai populare surse de informare sunt publicațiile de afaceri și platformele online.

Nevoile pentru dezvoltarea afacerilor

Accesul limitat la clienți și finanțare, competiția puternică și lipsa scalabilității sunt cele mai mari obstacole. Mentoratul este identificat ca principală nevoie, dar accesul la mentori este dificil de obținut.

Antreprenorii au participat activ la evenimente de business, majoritatea percepând această experiență ca fiind valoroasă pentru networking și acumularea de cunoștințe. Raportul „Profil de antreprenor 2024” evidențiază nevoia unui sprijin mai puternic pentru a stimula creșterea și inovația în sectorul antreprenorial românesc.

Aproape un sfert dintre antreprenori (23,83%) nu au avut niciodată un mentor, în timp ce 11,74% dintre ei au fost, la rândul lor, mentori pentru alți antreprenori. Această tendință de reciprocitate în comunitatea de afaceri reflectă o dorință de a oferi sprijin înapoi comunității. Totuși, un procent semnificativ și-ar dori un mentor, dar nu știu unde să-l găsească, indicând un decalaj între necesitatea de mentorat și accesibilitatea acestuia.

Aproximativ 78,48% dintre respondenți au participat la cel puțin un eveniment de business în ultimul an, iar 27,88% dintre aceștia au fost prezenți la peste cinci evenimente. Workshopurile și trainingurile pentru antreprenori sunt cele mai frecventate tipuri de evenimente, fiind urmate de competițiile pentru antreprenori și hackathonuri, care aduc participanților o experiență practică și contacte valoroase. Această prezență activă sugerează că antreprenorii din România sunt dornici de a învăța, de a se dezvolta și de a-și extinde rețeaua profesională.

2. Harta antreprenoriatului românesc

Antreprenoriatul se dezvoltă tot mai mult și în zonele rurale din România. Dacă în anii ’90 doar câteva procente din afaceri erau localizate în mediul rural, astăzi acest procent a crescut la 32%.

Cu toate acestea, zonele urbane rămân predominant economice, cu 68% dintre afaceri fiind desfășurate în orașe și municipii, dintre care aproape 19% doar în București.

O analiză comparativă a distribuției activelor totale la nivel județean între 1994 și 2023 dezvăluie o imagine revelatoare a dezvoltării economice inegale a României.

Hărțile prezentate de Banca Națională a României (BNR), care ilustrează repartizarea teritorială a activelor (în milioane lei, cu valori ajustate pentru comparabilitate), evidențiază persistența și, în unele cazuri, accentuarea disparităților regionale.

După 30 de ani de economie de piață, modelul de dezvoltare economică rămâne puternic dezechilibrat teritorial. Județele care găzduiesc marile centre urbane și cele din vestul țării continuă să concentreze cea mai mare parte a activelor economice, în timp ce zone extinse, în special din est și sud, rămân semnificativ sub media națională.

Distribuția afacerilor

„Antreprenoriatul românesc își extinde tot mai mult influența în afara marilor orașe, deși centrul economic rămâne în mediul urban. Totuși, există un decalaj semnificativ în profiturile generate între urban și rural, deși veniturile din ambele medii au crescut similar începând din 2008”, se precizează în studiu.

Între 2021 și 2023, veniturile totale au crescut cu 60%, însă profitul în mediul rural a avansat cu doar 39%, comparativ cu o creștere de 57% în mediul urban.

Această diferență evidențiază provocările întâmpinate de afacerile din rural în transformarea veniturilor în profit, din cauza costurilor operaționale ridicate și a eficienței mai scăzute decât în urban.

De-a lungul ultimelor trei decenii, economia României a fost concentrată în marile municipii, dar recentele distribuții ale profiturilor sugerează o tendință de diversificare geografică. Orașele mari, precum București, Cluj-Napoca și Timișoara, continuă să domine, însă afacerile noi din alte regiuni contribuie semnificativ la economie.

Acest lucru subliniază importanța unei dezvoltări economice echilibrate regional, pentru a reduce disparitățile și a stimula creșterea în afara centrelor tradiționale.

„Deși Bucureștiul continuă să fie un centru economic, importanța sa scade treptat, alte județe și orașe câștigând teren. Această distribuție mai echilibrată indică o economie mai descentralizată și mai puțin dependentă de capitală. Afaceri profitabile apar și în orașele secundare și în zonele rurale, contribuind la crearea unor noi centre economice și consolidând reziliența regională. Astfel, potențialul antreprenorial se răspândește tot mai mult, deși orașele mari rămân în continuare principalele centre economice”, se mai .

Comerțul și construcțiile: oportunități și riscuri

În ultimele decenii, comerțul cu ridicata și industria prelucrătoare au fost principalele surse de venituri. Totuși, profitul net se concentrează în comerțul cu amănuntul, construcții și servicii profesionale, ceea ce arată că anumite sectoare generează venituri mari, dar doar câteva reușesc să le transforme eficient în profit. Această situație reflectă diferențele în eficiența operațională și structura costurilor între sectoare.

Concentrarea profiturilor în câteva sectoare aduce, însă, și riscuri: o eventuală scădere în aceste domenii ar putea destabiliza economia. De aceea, o diversificare strategică este esențială pentru a proteja stabilitatea economică în fața unor posibile șocuri sectoriale.

Șansa unei economii în Top 10 din Europa

România ar putea intra în top 10 economii în UE următorii 10 ani. În acest proces contribuie și antreprenorii români, însă pentru a-i înțelege mai bine, ING Bank România împreună cu Impact Hub au lansat studiul „Profil de antreprenor” – o inițiativă în premieră în România, care urmărește să creeze o imagine de ansamblu asupra ecosistemului de afaceri autohtonde la căderea comunismului. Această inițiativă face parte dintr-o campanie de comunicare a celor 30 de ani de ING în România. Dacă vrei să citești mai multe despre cum a evoluat România, dar și despre profilul antreprenorilor, intră pe https://ing.ro/informatii-utile/ing-bank-de-30-de-ani-partener-al-economiei-romanesti.