Datoriile firmelor, după amnistia fiscală de la finalul anului 2024, au ajuns la 81 de miliarde de lei. Date oficiale de la ANAF

• Autoritatea Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent date actualizate privind firmele din România care înregistrează obligații fiscale restante, dezvăluind o imagine amplă și complexă a nivelului de îndatorare din economie.

Peste 41.500 de companii, de toate dimensiunile, au acumulat datorii la bugetul de stat, iar valoarea totală a restanțelor depășește 81 de miliarde de lei.

Cele mai recente date sunt valabile pentru situația fiscală înregistrată la 31 decembrie 2024, cu termen de actualizare până la 31 ianuarie 2025, și reflectă o realitate fiscală îngrijorătoare: un număr covârșitor de firme, în special din categoria microîntreprinderilor și IMM-urilor, nu reușesc să-și respecte obligațiile către bugetul de stat. Cauzele pot varia de la lipsa lichidităților și gestionarea deficitară a fluxurilor financiare, până la întârzieri administrative sau contestări în instanță.

Restanțele de 81 de miliarde de lei se înregistrează după ultima amnistie fiscală încheiată la finalul anului trecut.

Datoriile firmelor, dacă există, pot fi analizate și cu soluțiile de agenți AI oferite de Termene.ro, pot fi verificate datoriile la bugetul de stat, dar și cele la bugetele de asigurări sociale și de sănătate, datele fiind preluate de la Fisc.

Restanțele

Potrivit unui comunicat oficial al ANAF, 44 de mari contribuabili sunt responsabili pentru o datorie cumulată de 3,23 miliarde de lei, în timp ce 390 de contribuabili mijlocii datorează 1,61 miliarde de lei. Cea mai mare povară însă este generată de firmele mici, în număr de 41.150, care cumulează restanțe în valoare de peste 76,42 miliarde de lei.

Pe fondul acestui peisaj, ANAF subliniază că face eforturi susținute pentru a crește transparența și accesul la datele fiscale relevante. Instituția pune la dispoziția publicului un instrument de căutare online pe portalul propriu, prin care cetățenii și companiile pot verifica situația fiscală a oricărei entități, pe baza numelui sau a codului unic de identificare (CUI).

„Publicarea acestor restanțe nu are doar rol informativ, ci și un rol preventiv și educativ, oferind mediului de afaceri un instrument suplimentar de evaluare a riscurilor comerciale și financiare, în special în relațiile B2B”, se precizează în comunicatul ANAF.

Clasificarea contribuabililor în mari, mijlocii și mici

Clasificarea contribuabililor în mari, mijlocii și mici este realizată de ANAF (Autoritatea Națională de Administrare Fiscală) pe baza criteriilor economice și fiscale – în principal cifra de afaceri, volumul obligațiilor fiscale, numărul de salariați, tipul activității și nivelul riscului fiscal. Această clasificare este importantă pentru modul în care ANAF organizează controlul fiscal, monitorizarea și administrarea fiecărei categorii de contribuabili.

• Mari contribuabili

Sunt firmele cu cel mai mare impact economic și fiscal în România.Criteriile de selecție includ: cifră de afaceri ridicată (de regulă peste 100 de milioane lei), număr mare de salariați, importanță strategică în economie.

Exemple: companii din energie, telecom, bănci, mari lanțuri comerciale, mari exportatori.

Sunt administrați de Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) din cadrul ANAF, cu sediul la București.

• Contribuabili mijlocii

Sunt companii cu cifră de afaceri semnificativă, dar sub pragul marilor contribuabili. Criteriile pot varia, dar sunt stabilite prin ordin al președintelui ANAF (de exemplu, în 2022 a fost considerată cifra de afaceri între 10 și 100 milioane lei).

Sunt administrați de direcțiile regionale ale ANAF prin servicii dedicate pentru mijlocii.

• Contribuabili mici

Sunt toate celelalte firme (inclusiv PFA, SRL-uri mici, microîntreprinderi) care nu se încadrează în categoriile mari sau mijlocii. Sunt în general monitorizați de administrațiile fiscale locale.

Această categorie cuprinde peste 95% din firmele înregistrate în România.

Digitalizare

În același comunicat, ANAF și Ministerul Finanțelor anunță că lucrează continuu la modernizarea infrastructurii informatice pentru a facilita interacțiunea digitală cu contribuabilii. Instrumentul de căutare online este doar un prim pas într-un proces mai amplu de digitalizare și transparentizare a relației contribuabil-stat, care vizează inclusiv integrarea registrelor electronice, automatizarea notificărilor și simplificarea raportărilor fiscale.

Transparența fiscală nu este doar o obligație legală, ci și un semnal al maturizării instituționale. Într-un context în care bugetul de stat are nevoie de resurse pentru investiții și servicii publice, restanțele fiscale trebuie gestionate cu fermitate, dar și cu instrumente moderne și accesibile.

Amnistia fiscală din 2024

​În 2024, Guvernul României a implementat o amnistie fiscală destinată sprijinirii contribuabililor cu datorii restante la bugetul de stat. Această măsură a vizat obligațiile fiscale principale restante la data de 31 august 2024, oferind posibilitatea anulării unor penalități și dobânzi aferente.

Perioada de aplicare a amnistiei a fost inițial stabilită până la 25 noiembrie 2024, termen până la care contribuabilii trebuiau să depună cererile de anulare a accesoriilor. Ulterior, acest termen a fost prelungit până la 19 decembrie 2024, pentru a permite unui număr mai mare de contribuabili să beneficieze de facilități.

Datoriile vizate de această amnistie au inclus:

• Pentru persoanele fizice:

Anularea a 50% din obligațiile principale restante sub 5.000 lei.

Anularea a 25% din obligațiile principale restante peste 5.000 lei.

Anularea integrală a dobânzilor și penalităților aferente .

• Pentru persoanele juridice:

Anularea integrală a dobânzilor, penalităților și tuturor accesoriilor aferente obligațiilor bugetare principale restante la 31 august 2024, cu condiția achitării debitului principal și a obligațiilor curente până la termenul limită.

Participarea la această măsură a fost semnificativă. Până la sfârșitul perioadei de aplicare, aproximativ 202.479 de contribuabili au depus cereri de amnistie, dintre care 134.162 au fost persoane fizice și 68.317 persoane juridice. Totuși, au existat și 13.282 de solicitări respinse.

Suma totală a restanțelor anulate în urma acestei amnistii a depășit 4 miliarde de lei, reflectând impactul considerabil al măsurii asupra economiei și bugetului de stat