Zero kilometri de cale ferată pentru viteze de peste 250 km/h în România. Investițiile actuale vizează modernizarea liniilor pentru viteze de până la 160 km/h

• În timp ce rețeaua feroviară de mare viteză din Uniunea Europeană a ajuns la 8.556 km în 2023, România rămâne una țările europene fără nicio linie capabilă să susțină trenuri care circulă cu peste 250 km/h. Cu o densitate feroviară de 45,3 metri pe kilometru pătrat, România se află sub media europeană, fiind departe de țările cu cea mai dezvoltată infrastructură feroviară.

Datele oficiale ale Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, arată că Uniunea Europeană dispunea, în 2023, de 200.947 km de linii feroviare, densitatea acestora fiind cea mai ridicată în marile orașe și centrele de populație. Cehia conduce clasamentul cu o densitate de 123,2 metri de cale ferată pe km pătrat, urmată de Belgia (119,2 m/km pătrat), Germania (109,5 m/km pătrat) și Luxemburg (104,8 m/km pătrat).

În partea inferioară a clasamentului, se regăsesc Grecia (14,0 m/km pătrat) și Finlanda (19,4 m/km pătrat), în timp ce alte țări cu densități reduse includ Suedia (26,8 m/km pătrat), Estonia (27,2 m/km pătrat), Portugalia (27,8 m/km pătrat) și Letonia (28,9 m/km pătrat). România, cu cei 45,3 m/km pătrat, are o poziție intermediară, însă suferă de pe urma unei infrastructuri vechi, subfinanțate și lipsite de modernizări esențiale.

Expansiunea rețelei de mare viteză în Europa

În ultimul deceniu, Uniunea Europeană a investit masiv în dezvoltarea rețelei feroviare de mare viteză. În perioada 2013-2023, aceasta s-a extins cu 2.744 km (+47,2%), atingând 8.556 km. Spania conduce în acest domeniu, cu 3.190 km de linii de mare viteză, urmată de Franța (2.748 km), Germania (1.163 km) și Italia (1.097 km). Țări mai mici, precum Belgia (211 km) și Olanda (90 km), dispun și ele de astfel de infrastructuri moderne.

În contrast, România nu are nicio linie de mare viteză și nici proiecte concrete pentru viitorul apropiat. Deși au existat promisiuni privind modernizarea și electrificarea unor tronsoane cheie, lipsa finanțării și a unei viziuni strategice întârzie dezvoltarea. Proiectele feroviare, în mare parte susținute prin fonduri europene, se derulează lent, iar România riscă să rămână izolată de rețeaua modernă de transport a Uniunii Europene.

Cele mai rapide linii de cale ferată din România

În ciuda faptului că România nu are nicio linie de mare viteză capabilă să susțină trenuri care depășesc 250 km/h, există câteva tronsoane unde trenurile pot circula cu viteze mai mari decât media națională, care se situează la aproximativ 50 km/h pentru transportul de călători. Cele mai rapide linii feroviare din România sunt modernizate parțial și permit circulația trenurilor cu viteze de până la 160 km/h, însă doar pe anumite porțiuni.

• 1. București – Constanța: cea mai rapidă linie funcțională

Traseul dintre București și Constanța, unul dintre cele mai aglomerate din România, a fost modernizat în cadrul unui proiect finanțat cu fonduri europene, permițând atingerea unor viteze maxime de 160 km/h. Această modernizare a redus semnificativ timpul de călătorie, iar în prezent, trenurile rapide parcurg distanța de aproximativ 225 km în circa două ore. Cu toate acestea, viteza maximă nu este atinsă pe tot parcursul traseului, din cauza unor restricții de infrastructură.

• 2. București – Brașov: un traseu montan cu viteză limitată

Linia București – Brașov, una dintre cele mai circulate din România, are un traseu sinuos prin zona montană a Carpaților Meridionali. Deși anumite segmente sunt modernizate și permit viteze de până la 140 km/h, configurația dificilă a terenului face imposibilă atingerea unor viteze mai mari. Timpul de parcurs pentru cei aproximativ 166 km variază între 2 și 2,5 ore, fiind influențat de numeroasele curbe strânse și restricții de circulație.

• 3. Coridorul IV Pan-European: modernizări în desfășurare

Tronsonul Curtici – Arad – Sighișoara – Brașov – București – Constanța face parte din Coridorul IV Pan-European și este principala rută feroviară de transport internațional din România. Modernizările efectuate pe segmentele dintre Curtici și Sighișoara permit atingerea vitezei de 160 km/h, însă lucrările nu sunt finalizate pe întreg traseul, ceea ce face ca viteza medie să fie mult sub potențial.

România are nevoie de investiții masive în infrastructura feroviară pentru a putea concura cu rețelele de transport din Europa de Vest. Deși există proiecte pentru modernizarea unor linii la standarde mai ridicate, lipsa unei strategii clare pentru trenuri de mare viteză face ca România să rămână departe de standardele europene în domeniul transportului feroviar.

Problemele din România

Principalele probleme ale infrastructurii feroviare din România sunt:

• Subfinanțarea cronică – investițiile în căile ferate sunt mult sub cele din alte țări europene.
• Birocrația excesivă – licitațiile și studiile de fezabilitate durează ani de zile înainte de începerea efectivă a lucrărilor.
• Lipsa unei strategii clare – planurile de dezvoltare sunt adesea incoerente, iar proiectele sunt fragmentate și întârziate.

În timp ce alte țări din regiune, precum Polonia și Ungaria, investesc puternic în modernizarea infrastructurii feroviare și în integrarea în rețeaua europeană de mare viteză, România rămâne în urmă, riscând să piardă oportunități economice majore.