Soluția pentru a aduce fonduri la bugetul de stat: „De ce n-ar fi scoase la vânzare activele care zac nefolosite?”, spune șeful Camerei de Comerț

• În condițiile în care nevoia de bani la buget este imensă, orice „soluție” care poate aduce bani este binevenită. Așa de exemplu, există voci care susțin că valorificarea activelor care zac de ani în paragină fără să producă nimic ar putea fi readusă în discuție.

Ar fi o soluție pe termen scurt și rapidă de a strânge bani, cu condiția ca totul să fie făcut transparent. Iar astfel de active sunt destule, de la unități militare dezafectate, până la institute de cercetări în paragină. Nu trebuie decât ca oficialii din sectoarele respective să pună pe masa Guvernului o evidență la zi cu aceste clădiri și să fie scoase la vânzare prin licitație.

Soluție urgentă

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, atrage atenția cu privire la faptul că există numeroase active nefolosite ale statului care ar putea aduce bani la buget, iar, în plus, și-ar găsi și o utilitate.

Trebuie, însă, ca totul să fie transparent, iar la licitațiile să fie publice și să poată participa orice jurnalist. El dă drept exemplu modul în care au fost privatizate active de pe litoralul românesc pe vremea fostului ministru Dan Matei Agathon, când totul s-a desfășurat transparent, iar jurnaliștii au putut avea acces în sală pentru a asista la licitații.

„Procesul ar putea fi reluat la ora actuală, dacă fiecare ministru ar ieși pe masă cu activele statului care zac, nu produc nimic, ba mai mult produc cheltuieli. Vorbesc de unități militare dezafectate, depouri părăsite, institute de cercetări unde mai sunt doi oameni și un câine. Sunt foarte multe active care zac, nu produc nimic și ar putea fi organizată o licitație publică, repet megatransparentă, în care absolut oricine care are ecuson de jurnalist să participe”, spune Mihai Daraban.

Expertize la nivel de ministere

Șeful CCIR este convins că aceste active vor stârni interes, „nu e nimeni nebun să le achiziționeze doar de dragul de a le achiziționa”.

O soluție rapidă și la îndemână, mai spune Daraban, care ar trebui luată în seamă pe termen scurt. ”Este la îndemâna Guvernului să facă expertiză, fiecare ministru să-și analizeze propria ogradă”, arată Daraban.

Cât despre instituțiile statului de care țin aceste active, cele mai multe se află la Ministerul Afacerilor Interne – MAI, Ministerul Apărării Naționale – MApN și Ministerul Agriculturii (MADR).

Deficit uriaș

Deficitul bugetar, în primele 11 luni din 2024, a atins 7,12% din PIB, față de 6,19% din PIB la 10 luni, respectiv 4,58% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Finanțelor.

Pentru întreg anul 2024, estimările se ridică la 8,6%, în timp ce pentru 2025 Finanțele își propun să limiteze deficitul bugetar la maxim 7%.

În 2024, România a încheiat un angajament pe 7 ani cu Comisia Europeană, urmând să se ajungă la un deficit de 3%la finalul perioadei.

„Execuția bugetului general consolidat în primele unsprezece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 125,72 miliarde de lei, respectiv 7,12% din PIB față de deficitul de 73,55 miliarde de lei, respectiv 4,58% din PIB aferent celor 11 luni ale anului 2023”, se arată într-un document publicat de  Finanțe.

Veniturile totale au însumat 523,94 miliarde de lei în primele unsprezece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 12,7% (an/an), iar cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 649,66 miliarde de lei, în creştere în termeni nominali cu 20,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Creșterea veniturilor a fost susţinută în principal de încasările din venituri curente – contribuții de asigurări, TVA, accize, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit -, care includ și efectele amnistiei fiscale.

Ordonanța Trenuleț

Guvernul a decis, în ultimele zile din 2024, ca începând cu data de 1 ianuarie 2025, să fie eliminată scutirea de impozit pe venit de 10% pentru veniturile salariale brute de până la 10.000 lei și contribuția la Pilonul II de pensii pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.

După eliminarea facilităților fiscale, trebuie plătite următoarele taxe:

• Impozit pe venit de 10%,
• Contribuția la pensii (CAS) de 25%,
• Contribuția la sănătate (CASS) de 10%.

Trebuie precizat că, dacă în ultimii ani a fost voluntară contribuția la Pilonul II, acum ea este obligatorie, reprezentând 4,75% din cota de 25% de CAS.

Angajații care pierd cel mai mult în urma acestor modificări sunt cei din IT, unul din sectoarele fanion ale economiei românești, până în urmă cu câțiva ani. Concret, este vorba de o scădere a salariului cuprinsă între 650 de lei și 1109 lei după eliminarea facilităților fiscale prin intermediul Ordonanței Trenuleț în cazul IT-iștilor cu salarii de până în 10.000 de lei brut.