Românii lasă peste jumătate de miliard de euro în Bulgaria în 2024 în timpul vacanțelor. Cât au cheltuit pe litoralul românesc

• Bulgaria a avut mai mulți turiști străini în primele 9 luni decât anul trecut, conform datelor statistice din țara vecină. Cei mai mulți au fost din România. Conaționalii merg cel mai des în Bulgaria în perioada mai-septembrie. 

Cu 10,7 milioane de turiști străini care au vizitat Bulgaria în perioada ianuarie-septembrie 2024, țara a înregistrat o creștere de 2,5% comparativ cu anul de vârf 2019, înaintea pandemiei, informează publicația Novinite, citată de Agerpres.

Turiștii români continuă să fie pe primul loc, deși a sporit numărul de vizitatori din Marea Britanie, Germania, Polonia, Cehia, Spania, Italia, Turcia și Franța. În primele nouă luni din acest an, 7,5 milioane de turiști au stat în unități de cazare turistică, un avans de 3,9% față de perioada similară din 2023 și o expansiune de 9,4% față de 2019, conform Institutului Național de Statistică (NSI),

Aproape 900.000 de turiști români au vizitat Bulgaria în perioada ianuarie – iulie 2024, potrivit ministrului adjunct al Turismului din țara vecină, Irena Georgieva. Vorbind cu un grup de jurnaliști români la Plovdiv, ea a menționat că peste 500.000 dintre aceste vizite au avut loc în perioada mai – iulie.

Veniturile obținute din înnoptările turiștilor în structuri de cazare au ajuns la un 1,1 miliarde de euro în perioada ianuarie-septembrie 2024.

Din aceste cifre, estimarea cheltuielilor românilor cu cazarea au fost de 120 de milioane de euro.

Jumătate de miliard trece granița

Analiștii estimează că Bulgaria își va depăși obiectivul, ajungând la un nivel de 13,1 milioane de vizitatori străini până la finalul acestui an, depășind numărul de turiști străini din 2023 (12,6 milioane).

Astfel, conform unor estimări, până la sfârșitul lui septembrie, aproape 1,4 milioane de români și-au petrecut un sejur în Bulgaria, iar până la sfârșitul anului, cifra va trece de 1,5 milioane de români.

Cheltuielile cu cazarea vor ajunge astfel la 150 de milioane de euro în 2024 pentru turiștii români. „Bulgaria este o țară ieftină din punct de vedere al cazărilor, ca și Grecia, Malta și chiar și România. Cazarea are o proporție de 25% din bugetul de vacanța în astfel de state. Prin urmare, dacă românii vor cheltui spre 150 de milioane de lei pe cazare conform estimărilor autorităților din Bulgaria, putem estima că vacanțele conaționalilor în statul vecin vor costa 600 de milioane de euro”, ne-a explicat Augustin Damaschin, expert în domeniu turistic la un tur operator.

Comparația cu milioanele lăsate le litoralul românesc

Sezonul estival 2024 a fost unul bun pentru afacerile turistice de pe litoralul autohton.

Operatorii de pe litoral au înregistrat încasări mai mari decât în anii precedenți. Numărul turiștilor care au petrecut la mare a crescut cu 20 de procente față de anul trecut, conform patronatelor.

Peste 2 milioane de turiști au ajuns în acest sezon pe litoral. Cei mai mulți au preferat sejur cu 3 nopți de cazare, pentru sfârșitul de săptămână.

Cei peste două milioane de turiști care au vizitat stațiunile au plătit peste 500 de milioane de euro numai pentru cazare.

„Au cheltuit, în medie, 1350 de lei pentru achiziționarea pachetului. Mai au și distracții, mai au și mese pe care le consumă, transportul, și putem discuta despre peste 1 miliard de euro, bani pe care românii i-au cheltuit în această vară pe litoralul românesc”, spune Cristian Bărhălescu, președinte, Consiliul Regional Sud-Est ANAT, conform TVR Info.

Bulgaria câștigă bătălia plajelor

Bulgaria este în grafic pentru a-şi îndeplini obiectivul ambiţios de a avea până la finalul anului 13 milioane de vizitatori străini şi de a genera venituri din turism de 14 miliarde de leva. Conform Institutului Naţional de Statistică (NSI), 2024 ar putea fi cel mai de succes an din istoria turismului bulgar. În schimb, România adună până în 2,5 milioane de turiști pe litoralul autohton.

Însă, în urmă cu un secol plajele constănțene rivalizau cu cele din Bulgaria.

Litoralul românesc era numit acum un secol „Coasta de Argint” a Europei, datorită plajelor cu nisip fin și liniștite. Metafora a plecat de la pasiunea intelectualilor, a pictorilor și a Reginei Maria pentru Balcic, orășelul bulgar care în perioada interbelică era pe teritorul administrativ al României.

Termenul de „Coasta de Argint” e cumva oficializat în perioada interbelică prin Universitatea liberă de vară „Coasta de Argint”, înființată de profesorul buzoian Octavian Moșescu. Acesta a avut și două mandate de primar al Balcicului, între anii 1931-1932, respectiv 1938-1940. În anul 1940, România pierde Balcicul și întregul Cadrilater, care se întoarce în administrarea Bulgariei după 27 de ani.

sursa foto: primaria-constanta.ro

Universitatea de vară „Coasta de Argint” nu era o instituție de învățământ propriu-zisă, ci era un fel de club social care activa pe perioada verii la Balcic, în orășelul bulgar cunoscut la acel moment ca un port de grâne. Era o „universitate socială”, în care intelectualii, artiștii, românii înstăriți petreceau vara pe litoral, timp în care promovau frumusețea țărmului de la Marea Neagră.

Prezentul

După Revoluție, turismul de pe litoralul românesc a ratat mereu ocazia de a avea o identitate, iar „Coasta de Argint” a rămas o etichetă a trecutului. Sintagma a fost preluată în ultimele două decenii de autoritățile și investitorii din Portugalia pentru a caracteriza coasta Oceanului Atlantic dintre Lisabona și Porto.

În schimb, România a uitat de „Coasta de Argint” după cel de-Al Doilea Război Mondial. Litoralul românesc este astăzi unul fără o identitate, iar turismul pe care îl promovează se zbate în mediocritate.

„Bulgarii și turcii au confortul resorturilor aproape de plaje sistemul all inclusive. Grecii au peisajele, legendele, apa și nenumăratele insule. România nu s-a promovat, litoralul nu a avut și nu are o identitate, cel puțin atunci când a venit vorba de promovarea pentru turistul străin”, spune Traian Bădulescu, consultant în turism.

Specialistul crede că principala cauză este lipsa investițiilor de la malul mării, dar și lipsa unei viziuni comune între sectoarele public și privat.

„Litoralul românesc e unul banal ca prezentare, în care mergi să stai la soare, pe o plajă cu nisip și să intri într-o apă caldă, în care poți face baie. Și cred că asta e greșit, litoralul românesc, cel puțin în ultimii ani, s-a dezvoltat mult și ofere multe atracții care nu sunt încă promovate. România nici nu a avut buget de promovare externă, în timp ce țările din jur, dacă ne referim la ele, au avut”, mai punctează Traian Bădulescu.