Cei care au accesat acest program afirmă că nu este deloc ușor să se încadreze în termenele și obligațiile contractelor, în primul rând din cauza birocrației, care întârzie de multe ori realizarea investițiilor.
În plus, între momentul semnării contractelor și finalizarea investițiilor costurile cresc semnificativ, ceea ce creează dificultăți antreprenorilor care s-au angajat la aceste proiecte.
Ministrul Finanțelor spune, însă, că există „o plasă de ajustare pentru companiile care au contracte cu statul” la care companiile respective pot apela.
Bani de la buget
Ministrul Finanțelor Barna Tanczos afirmă că bugetul va continua să sprijine și în acest an programele pentru IMM-uri destinate companiilor românești, dar și celor străine.
„Sunt acele scheme de ajutor de stat de care au beneficiat peste 280 de companii în ultimii 10-12 ani, scheme de sprijin care au generat zeci de mii de locuri de muncă”, a declarat Barna Tanczos la Conferința RO 3.0 KICKSTART 2025 organizată de Antena 3 CNN.
Acesta spune că atât firmele autohtone, cât și cele străine care vin în România să investească au nevoie de un „astfel de imbold la început”.
„O să fie un parcurs provocator, dar nu imposibil, dacă ne ținem pas cu pas de aceste angajamente, semnalele pozitive or sa vină în continuare”, a declarat ministrul Finanțelor, cu referire directă la măsurile fiscale introduse odată cu Ordonanța Trenuleț.
Birocrație mare
Pentru multe dintre companiile care au primit ajutorul de stat, marea provocare constituie birocrația, care de multe ori întârzie finalizarea proiectelor.
„Sunt foarte multe companii care au beneficiat de aceste ajutoare de stat, în schimb, din cauza birocrației apar probleme, noi am întârziat ..(...)...Trebuia să ne apucăm de construcție, o să o facem la jumătatea acestui an, dar ne temem că nu reușim să terminăm proiectul până la finele anului viitor. Costurile noastre au crescut practic cu 30% și ne punem întrebarea să facem, să nu facem, să mergem mai departe? Este ceva real care nouă ni s-a întâmplat. De la momentul aprobării și până acum, sunt foarte multe lucruri care s-au schimbat, de la constructori, industria frigorifică, situația din Europa”, spune Bogdan Grama, senior operational and developer manager la Carmistin, unul dintre cei mai mari jucători din industria cărnii.
Carmistin face parte alături de alte companii din grupul de firme controlat de membrii familiei Paraschiv, cu activități variate, de la cultura vegetală, zootehnie și până la procesare.
În opinia ministrului Finanțelor, soluția la problemele semnalate de Bogdan Grama este ajustarea prețului la achiziții din contractele cu statul. ”Este o plasă de ajustare pentru companiile care au contracte cu statul și se poate folosi. Compensarea datoriilor este mai complicat”, a precizat Barna Tanczos, care nu exclude chiar și această variantă, până la urmă.
Ajutoare de miliarde de euro
Un studiu realizat de EY România arată că valoarea totală a ajutoarelor de stat aprobate în România a atins, în perioada 2019-2023, suma de 1,3 miliarde euro.
Peste 62% din proiectele de ajutor de stat aprobate au fost acordate companiilor străine.
Studiul evidențiază faptul că programele de ajutor de stat au avut un impact semnificativ asupra dezvoltării regionale şi creării de locuri de muncă, oferind finanţări nerambursabile sub formă de granturi pentru construirea de noi fabrici sau extinderea capacităţilor de producţie.
Printre sectoarele care au primit cei mai mulți bani se numără industria auto, farma, tehnologia, dar și altele mai noi precum digitalizarea, automatizarea şi decarbonarbonizarea.
Cei mai mulți beneficiari străini sunt din Germania, Italia şi Olanda, iar printre companiile care au accesat aceste ajutoare se numără De’Longhi, Coca-Cola, Terasteel sau Leoni.
.png)
.png)
