Noi reguli ale CNPP privind calcularea pensiilor și pensiei de urmaș conform Regulamentelor CE. Sunt vizați milioane de români cu stagii de cotizare în alte țări
În Articol
- Românii care au reședința permanentă în alte state vor depune cererea de acordare a prestațiilor de pensie la instituția de asigurări sociale competentă din statul de ședere permanentă, potrivit celor mai recente modificări aduse art. 1 al metodologiei de calcul a drepturilor de pensie prin Ordinul 1.762/2024 al președintelui Casei Naționale de Pensii publicat pe 9 ianuarie în Monitorul Oficial.
Actul normativ mai prevede că ”în acest caz cererea va fi instrumentată de casa teritorială de pensii desemnată prin ordin al președintelui Casei Naționale de Pensii Publice drept pol de competență, sub rezerva dispozițiilor contrare prevăzute în respectivele instrumente juridice”.
Prevederi noi pentru pensia de urmaș
Ordinul introduce totodată prevederi noi pentru stabilirea pensiei de urmaș. Practic, în cazul în care contribuabilul a avut stagii de cotizare în alte state ale Uniunii Europene se compara pensia comunitară națională cu pensia pro-rata, urmând ca pensia de urmaș să fie calculată în funcție de ”pensia stabilită în cuantum mai avantajos”.
Astfel, art. 2, alin.2, al metodologiei de calcul stabilea până în prezent că: ”După efectuarea dublului calcul (cel al pensiei comunitare naționale și cel al pensiei comunitare prorata) se compară cele două pensii și se acordă pensia stabilită în cuantum mai avantajos.”
Ordinul 1762 completează acest aliniat după cum urmează: ”În cazul pensiei de urmaș, având în vedere prevederile art. 79 alin. (2) din Legea nr. 360/2023, se compară numărul total de puncte aferent pensiei naționale cu numărul total de puncte aferent pensiei comunitare, înaintea aplicării procentului aferent numărului urmașilor îndreptățiți și a înmulțirii numărului de puncte rezultat cu valoarea punctului de referință.”
Sintagma ”pensie teoretică”, înlocuită cu ”pensie pro-rata”. Ce înseamnă cele două concepte
Ordinul aduce completări și articolului 10, aliniatele b si c, referitoare la metoda de calcul a pensiei comunitare, atunci când trebuie luată în calcul și perioada de asigurare voluntară și înlocuiește sintagma ”pensie teoretică” cu ”pensie pro-rata”.
Iată noile prevederi:
„b) se calculează pensia comunitară stabilită prin totalizare — proratizare, conform regulilor menționate în cadrul prezentei metodologii, prin totalizarea perioadelor de asigurare sau echivalente acestora realizate de solicitant/susținătorul decedat în baza legislațiilor ale căror condiții sunt îndeplinite; dacă este cazul, numărul total de puncte corespunzător pensiei proratizate se majorează cu numărul de puncte aferent perioadei de asigurare voluntare;
c) se calculează pensia comunitară stabilită prin totalizare — proratizare, conform regulilor menționate în cadrul prezentei metodologii, prin totalizarea tuturor perioadelor de asigurare sau echivalente acestora realizate de solicitant/susținătorul decedat, inclusiv a perioadelor de asigurare sau echivalente acestora realizate conform legislațiilor ale căror condiții nu sunt îndeplinite; dacă este cazul, numărul total de puncte corespunzător pensiei proratizate se majorează cu numărul de puncte aferent perioadei de asigurare voluntare;”
Pensie teoretică versus pensie pro-rata
Potrivit explicațiilor Comisiei Europene, diferența dintre pensia teoretică și pensia pro-rata este următoarea:
”Fiecare țară calculează ce pensie ar trebui să vă plătească ținând cont de toate perioadele în care ați lucrat în orice țară din UE. Pentru aceasta, cumulează perioadele în care ați lucrat în toate țările din UE și stabilește pensia teoretică, adică pensia pe care ar trebui să v-o plătească dacă toate contribuțiile ar fi fost vărsate în fondul său de pensii, pe toată durata. Valoarea rezultată se ajustează apoi pentru a reflecta durata efectivă a perioadelor de cotizare din țara respectivă („ prestație pro-rata„).”.
Iată și un exemplu oferit de CE, referitor la o persoană care a lucrat timp de 4 ani în Germania și timp de 32 de ani în Portugalia: ”în Germania, o persoană nu poate dobândi dreptul la pensie decât dacă a lucrat cel puțin 5 ani. Persoana nu ar beneficia, în mod normal, de sistemul național de pensii din Germania, pentru că a lucrat acolo timp de numai 4 ani. Însă casa de pensii din Germania a trebuit să ia în calcul și anii în care a lucrat în Portugalia. Prin urmare, i-a recunoscut dreptul la pensie și îi plătește valoarea corespunzătoare perioadei de 4 ani.”
Când se aplică pensia comunitară
Potrivit președintelui Casei Naționale de Pensii Publice, Daniel Baciu, pensia comunitară ia în calcul timpul lucrat în alt stat al Uniunii Europene și se aplică în cazurile în care contribuabilul nu poate primi pensia națională pentru că stagiul de cotizare e mai mic decât minimul cerut de lege.
„Persoanele primesc pensie proporțional cu perioada în care au lucrat în fiecare țară, practic se face o totalizare a stagiului de cotizare din țările unde a lucrat, urmând ca pensia să fie stabilită de fiecare stat în parte”, a explicat acesta în cadrul unei emisiuni la Pro TV.
Despre Ordinul 1.762/2024 al președintelui Casei de Pensii
Ordinul 1.762/2024 modifică și completează Metodologia de calcul a drepturilor de pensie în aplicarea prevederilor Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, cu modificările și completările ulterioare, și (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, cu modificările și completările ulterioare, a prevederilor Acordului Comercial și de Cooperare între Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte, și a prevederilor acordurilor bilaterale de securitate socială la care România este parte, odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Legii nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, aprobată prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Pensii Publice nr. 322/2024.