Angajatorii români se tem că muncitorii asiatici vor pleca din România după 1 ianuarie, odată cu aderarea României la spațiul Schengen

• Aderarea României și Bulgariei la Schengen cu frontierele terestre începând de la 1 ianuarie 2025 aduce în prim plan temerea unor angajatori locali că vor rămâne fără salariații aduși din țările non-UE, după deschiderea frontierelor.

Franța și Germania ar putea să devină ținta preferată a muncitorilor din construcții sau HoReCa atrași de salariile mai mari de aici, conform patronatelor.

Agențiile de recrutare susțin, însă, că muncitorii non-UE, angajați în România, nu reprezintă un risc semnificativ de migrare către Occident de la 1 ianuarie 2025.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a admis pentru acest an introducerea unui contingent de 100.000 de lucrători străini pe piața forței de muncă din România, în timp ce necesarul ar fi de 200.000-250.000 de oameni, conform datelor din piață.

Migrarea muncitorilor străini

Feliciu Parashiv, vicepreședintele Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România, care este și proprietarul lanțului de magazine Paco Supermarkets din Focșani, face parte din rândul antreprenorilor care susțin că este foarte posibil ca de la 1 ianuarie 2025 o mare parte din muncitorii non-UE să riște plecarea în Occident.

„Este un risc foarte mare, se deschid granițele, nu vor mai fi controale și cred că 80% din muncitorii non-UE care lucrează acum în România sunt cu un ochi în Anglia sau undeva în vest, în Franța sau Germania. Ei au venit legal în România, dar de fapt tânjeau după Vest. Dreptul lor de muncă este pentru România, dar este posibil să riște acest lucru și să părăsească țara ca să plece în Occident, unde probabil o să ceară să fie emigranți sau să solicite azil cumva ori drept de muncă. E un risc mare să rămânem fără cei pe care îi folosim noi din exterior”, a declarat pentru Termene.ro Feliciu Paraschiv.

Cei mai mulți muncitori non-UE vin din țări precum Nepal, Sri Lanka, India, Pakistan, Bangladesh sau Turcia și lucrează în construcții și HoReCa, în timp ce în retail numărul este mai mic, în mare parte și datorită faptului că nu vorbesc engleza și nu cunosc alfabetul nostru.

Paraschiv atrage atenția și asupra faptului că nu o dată s-a întâmplat ca acești salariați să părăsească, cum s-a petrecut în construcții sau chiar și în retail, angajatorii care i-au adus în România și să plece la alte firme care plătesc mai bine. Acum, de exemplu, la modă sunt companiile de livrări, unde se câștigă mult mai mult datorită orelor suplimentare efectuate.

Firmele de recurutare: Migrarea către Vest, improbabilă

De cealaltă parte, firmele de recrutare susțin că muncitorii non-UE, angajați în România, nu reprezintă un risc semnificativ de migrare către Occident de la 1 ianuarie 2025.

„Acești angajați sunt supuși unor reglementări stricte privind dreptul de muncă și rezidență în UE, care le limitează mobilitatea transfrontalieră. Contractele lor sunt legate direct de angajatorii din România, iar accesul lor la alte piețe de muncă din statele Schengen nu este permis fără obținerea unor noi permise de muncă. Astfel, migrarea lor în masă către alte țări din Occident este improbabilă”, a declarat pentru Termene.ro Mădălina Anghene, specialist în recrutare.

În același timp, multe companii din România investesc semnificativ în integrarea acestor angajați, oferindu-le condiții de muncă stabile și pachete de beneficii care le încurajează fidelitatea. Din acest motiv, muncitorii non-UE sunt mai predispuși să rămână în România, unde au stabilitate și sprijin, decât să caute oportunități incerte în alte țări.

„Așadar, temerile legate de plecarea muncitorilor străini din România după aderarea la Schengen trebuie nuanțate, având în vedere barierele legale și contextul economic care îi determină să rămână în țară”, mai arată Anghene.

Capitala, concentrație mare de străini

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a admis pentru acest an introducerea unui contingent de 100.000 de lucrători străini pe piața forței de muncă din România, în timp ce necesarul ar fi de 200.000-250.000 de oameni, după cum susțin companiile de recrutare și patronatele autohtone.

În luna mai, în România, lucrau cu acte în regulă circa 140.000 de străini veniți în mare parte din țări precum Nepal, Sri Lanka, Turcia și India, potrivit datelor comunicate de Ministerul Muncii.

Principalele sectoare care au apelat la muncitorii străini sunt industria prelucrătoare, construcțiile, comerțul, hotelurile și restaurantele – circa 15.000 de muncitori. Cei mai mulți lucrează în București – circa 50.000 și Ilfov – aproape 8.000 de persoane.

Vot pentru România

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) votează, joi, asupra ridicării controalelor asupra persoanelor la frontierele interne cu România şi Bulgaria şi între acestea de la 1 ianuarie 2025.

Pe ordinea de zi a Consiliului JAI datată 9 decembrie figurează punctul „Decizie a Consiliului de stabilire a datei pentru eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu Bulgaria şi România şi între acestea”, în baza articolului 4, alineatul 2, din Actul de aderare al Bulgariei şi României din 2005.

Austria a anunțat luni seară, 9 decembrie, că nu se va mai folosi de dreptul său de veto pentru a bloca aderarea cu drepturi depline a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.