Firmele au pierdut 5% din cifra de afaceri după eliminarea facilităților fiscale. Constructorul Cristian Erbașu a pus cifrele pe masă

•  Eliminarea totală a facilităților fiscale în construcții, ca de altfel și în agricultură sau IT, de la 1 ianuarie 2025, a afectat semnificativ activitatea  companiilor din sector, cele mici și medii, în special.

Impactul asupra IMM-urilor este de 5% din cifra de afaceri și 18% din plafonul de salarii, susține patronatul din sector, care arată că reducerea marjei de profit blochează practic planurile de dezvoltare ale firmelor.

Nu în ultimul rând, statul, care este cel mai mare investitor din construcții, are întârzieri la efectuarea plăților, ceea ce duce la amânarea proiectelor cu costuri suplimentare.

Eliminarea facilităților fiscale ar fi trebuit să aibă loc în 2028, însă acest lucru s-a întâmplat mult mai rapid, efectele fiind vizibile imediat. Așa cum se întâmplă și în alte sectoare, firmele mici și mijlocii sunt cele mai afectate.

Companiile mici și medii, cele mai afectate

Cristian Erbașu, proprietar al companiei Construcţii Erbaşu, dar şi preşedinte al Federaţiei Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) și  Confederației  Antreprenorilor și Investitorilor din România – CAIR, arată cu date concrete care au fost urmările eliminării totale a facilităților  fiscale.

„Inițial erau prevăzute până în 2028, am înțeles de un an și jumătate ce ne așteaptă și oarecum cel puțin cei care puteau să se pregătească au făcut-o, sunt multe situații în care companiile mici și medii n-au prea putut s-o facă. Impactul asupra cifrei de afaceri a eliminării facilităților complet, pentru că o parte au fost eliminate acum un an și două luni, cam jumătate și acum cealaltă jumătate, este de 5% din cifra de afaceri, cam 18% din plafonul de salarii”, a declarat Erbașu la Conferința RO 3.0 KICKSTART 2025.

Spre exemplu, „în construcții 25%-30% reprezintă manopera din cifra de afaceri. Deci, 5% în condițiile în care marja de profit este intre 7 și 9% în construcții, o marjă rezonabilă chiar una bunicică, excepție este să ai peste 10%, înseamnă că practic îi duce într-un plafon sub 5% în care această profitabilitate le interzice, le îngreunează posibilitatea constructorilor să se mai dezvolte”, a mai explicat Erbașu.

El mai precizează că în cazul firmelor care au cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro și „se aplică 1% (n.red impozitul pe venit), care înseamnă un echivalent de profitabilitate de 6,25%”, există riscul ca acestea să ajungă la limita profitabilității, dacă nu cumva chiar sub. În această situație, antreprenorii trebuie să găsească soluții pentru a rentabiliza activitatea, altfel n-au cum să mai reziste în piață.

Facilități fiscale eliminate

Guvernul a decis, în ultimele zile din 2024, ca începând cu data de 1 ianuarie 2025, să fie eliminată scutirea de impozit pe venit de 10% pentru veniturile salariale brute de până la 10.000 lei și contribuția la Pilonul II de pensii pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.

După eliminarea facilităților fiscale, trebuie plătite următoarele taxe:

• Impozit pe venit de 10%,
• Contribuția la pensii (CAS) de 25%,
• Contribuția la sănătate (CASS) de 10%.

Trebuie precizat că, dacă în ultimii ani a fost voluntară contribuția la Pilonul II, acum ea este obligatorie, reprezentând 4,75% din cota de 25% de CAS.

Salariații din construcții au reglementat un salariu minim de 4.582 lei/lună, față de 4.050 lei/lună pentru restul economiei, ceea ce înseamna un net de 3.196 lei, în 2024. Odată cu eliminarea facilităților fiscale de la 1 ianuarie 2025, ei primesc în mână 2.739 lei, adică mai puțin cu 457 lei, sumă pe care unii angajotori o plătesc de frică să nu piardă muncitorii.

Plăți amânate

O altă problemă cu care se confruntă constructorii, în prezent, este și faptul că statul, care este cel mai mare investitor în sector, amână plățile, cu efecte în lanț.

„Problema cea mai mare este cu statul care este cel mai mare investitor în construcții, sunt foarte multe datorii, din păcate, sunt datorii care dacă se întârzie, în condițiile în care băncile sunt reticente față de acest domeniu, pentru că evident reprezintă un risc pentru ele, sunt iar costuri in plus pentru firmele de construcții. Amânarea plăților duce la amânarea proiectelor”, a explicat antreprenorul.

„Dacă erau planificate într-un an sau doi se vor finaliza în trei sau patru ani, ceea ce va aduce costuri suplimentare. Toate acestea se leagă și când discutăm de marje de profit de până la 8% nu prea ai cum sa fii eficient”, a mai declarat Erbașu.

Deoarece statul nu face la timp plățile către constructori, aceștia se află în situația de a plăti impozit și TVA din banii lor, spune șeful patronatului.

2024, un an cu fluctuații majore

Sectorul construcțiilor din România a traversat un an 2024 caracterizat de fluctuații semnificative, reflectând atât impactul unor factori economici interni, cât și al contextului european. Datele furnizate de Eurostat pentru acest an evidențiază o combinație de perioade de creștere temporară, urmate de scăderi abrupte, culminând cu o contracție generală semnificativă pe parcursul anului.

În primele luni ale anului, sectorul construcțiilor din România a prezentat o evoluție mixtă. În mai 2024, producția în construcții a scăzut drastic cu -6,1%, reflectând dificultăți structurale în adaptarea la condițiile economice. Următoarele luni au arătat semne de redresare temporară, cu o creștere de 0,8% în iunie și 4,0% în august, marcând o ușoară revenire în special pe segmentul construcțiilor rezidențiale și al proiectelor de infrastructură în derulare.

Cu toate acestea, în septembrie, sectorul a stagnat la un modest 0,2%, iar în octombrie 2024 a înregistrat o scădere dramatică de -8,3%, cea mai mare scădere lunară din rândul statelor membre UE. Această prăbușire reflectă atât efectele unei cereri interne scăzute, cât și problemele legate de costurile ridicate ale materialelor de construcții și de întârzierile în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

Pe termen anual, sectorul construcțiilor din România a înregistrat una dintre cele mai mari scăderi din Uniunea Europeană, cu o contracție de -14,5% în octombrie 2024 față de aceeași lună a anului precedent.