Efectele Ordonanței Trenuleț: IT-iștii nu mai vor să dea bacșiș, constructorii se tem că rămân fără lucrări, iar fermierii se simt păcăliți

• Eliminarea totală a facilităților fiscale de la 1 ianuarie 2025 în sectoare precum IT, construcții, agricultură și industria alimentară produce efecte în lanț în piață: IT-iștii, de exemplu, nu mai vor să dea bacșiș când ies la restaurant, ceea ce afectează industria HoReCa.

În același timp, constructorii, firmele mici, în special, se tem că vor rămâne fără lucrări, pentru că clienții lor sunt împovărați peste limită.

La rândul lor, fermierii  vorbesc de lipsă de predictibilitate și stabilitate în sector, după ce li s-a promis că aceste facilități vor fi valabile timp de cinci ani. Iar colac peste pupăză, au avut parte și  de niște ani foarte grei.

IT-ul, cap de listă

Guvernul a decis, în ultimele zile din 2024, ca începând cu data de 1 ianuarie 2025, să fie eliminată scutirea de impozit pe venit de 10% pentru veniturile salariale brute de până la 10.000 lei și contribuția la Pilonul II de pensii pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară.

După eliminarea facilităților fiscale, trebuie plătite următoarele taxe:

• Impozit pe venit de 10%,
• Contribuția la pensii (CAS) de 25%,
• Contribuția la sănătate (CASS) de 10%.

Trebuie precizat că, dacă în ultimii ani a fost voluntară contribuția la Pilonul II, acum ea este obligatorie, reprezentând 4,75% din cota de 25% de CAS.

Angajații care pierd cel mai mult în urma acestor modificări sunt cei din IT, unul din sectoarele fanion ale economiei românești, până în urmă cu câțiva ani. Edward Crețescu, președintele ANIS, declara recent că este vorba de o scădere a salariului de 650 de lei după eliminarea facilităților fiscale prin intermediul Ordonanței Trenuleț în cazul IT-iștilor cu salarii de până în 10.000 de lei brut.

Scăderea salariului pentru IT-iști a stârnit o serie de reacții dure pe rețelele sociale.

„Dacă tot nu mai avem scutiri, am putea renunța și noi la tips/bacșiș să simtă și restul….Hai să simtă și alte industrii că ne-au scăzut nouă salariile”, spunea un IT-ist pe Reddit.

Alții recunosc din start că au renunțat să mai ia masa în oraș și gătesc acasă, este și mai sănătos, dar și mai ieftin. Angajații din cafenele și restaurante afirmă că fără bacșiș nu rentează să lucreze. Așa că să nu ne mirăm dacă o să vedem nepalezi peste tot într-o bună zi.

Mai puțini bani și în construcții

În sectorul construcțiilor salariul minim brut se menține la 4582 lei, nivelul de anul trecut, numai că din acest an se elimină facilitățile fiscale valabile în 2024, ceea ce înseamnă că salariul net este de 2739 lei, angajatorul suportând un cost salarial complet de 4685 lei pe lună. Mai trebuie precizat că salariații din construcții nu beneficiază nici de deducerea de 300 de lei la salariul minim, întrucât salariul minim brut din sector este superior salariului minim brut pe economie (general).

Începând cu 2025, salariul minim net este mai mic cu 457 de lei (-14,2%) decât nivelul din 2024. Pentru a lua în mână salariul de anul trecut, ar trebui ca angajatorul să plătească cei 457 de lei, ceea ce le va mări semnificativ costurile cu forța de muncă. Chiar și așa, de teamă că vor rămâne fără personal, patronii sunt dispuși să plătească.

„Nu cred că vreo firmă de construcții își va putea permite să diminueze salariile nete ale angajațiilor dacă dorește să și-i păstreze. În acest context va trebui să fie mărite salariile brute, să vedem care dintre aceste companii vor avea capacitatea de a crește salariile brute”, declara recent Cristian Erbașu, proprietar al companiei Construcţii Erbaşu, dar şi preşedinte al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) și  Confederației  Antreprenorilor și Investitorilor din România – CAIR.

Mai greu este când vine vorba de firmele mici, care se tem că vor rămâne fără clienți, scoși din piață de impozitele peste limită.

”Ok, suportăm noi diferența, dar cui vom mai presta servicii că celor ce le prestam i-ați impozitat peste limită, ați scăzut salarii. Ca noi ăștia normali nu lucrăm cu statul să luăm cu 10 mâini. Lucram cu omul de rând”, spune pe Facebook un antreprenor local.

 Ce se întâmplă în agricultură

De la 1 ianuarie 2025, în România, salariul minim s-a mărit la 4.050 lei, excepție fiind însă forța de muncă din agricultură și construcții. Angajații din agricultură au rămas la valoarea specifică de 3.436 lei, nivelul din 2024, care nu a fost majorat.

Aceasta înseamnă că salariul minim din agricultură și industria alimentară va fi inferior celui garantat în plată. Concret, angajatul va primi în mână tot suma de 2.396 lei, spre deosebire de 2.574 lei în cazul celorlalte sectoare. Eliminarea facilităților fiscale îi nemulțumește pe fermieri, care vorbesc de „incompetența autorităților, lipsă de stabilitate și predibictibilitate pentru mediul de business”, în contextul în care ultimii ani au fost foarte grei pentru agricultura românească.

„Aceste facilități au fost date pentru 5 ani, de cei care ne guvernează, și, astăzi, 5 ani trebuia lăsate! Nici o zi mai puțin. Cu atât mai mult, cu cât agricultura vine după 4 ani, dintr-o perioadă de 5 ani, foarte, foarte grei. În opinia mea, dacă o facilitate este necesară, dar bugetul țării nu o poate suporta pe perioada pe care ți-o dorești ca Guvern sau Parlament, mai bine spui ca nu se poate și asta este. Altfel, faci mai mult rău decât bine! Ceea ce se întâmplă în cazul de față”, susține Nina Gheorghiță, un cunoscut fermier din Brăila într-o postare pe Facebook.

Ordonanța Trenuleț

Printre principalele măsuri prevăzute de Ordonanța Trenuleț, menită să reducă deficitul bugetar, se numără înghețarea pensiilor și a salariilor, precum și anularea beneficiilor din industria IT, construcții, agricultură și industria alimentară.

De asemenea, a fost instituită o „taxă pe stâlp” de 1% din valoarea construcțiilor speciale, în timp ce plafonul de impozitare pentru microîntreprinderi s-a redus de la 500.000 de euro la 250.000 de euro, în 2025, urmând ca în 2026 să fie micșorat din nou, la 100.000 de euro.

Pentru moment, nu se vorbește de majorări de taxe, TVA, în primul rând, și impozite, însă, o asemenea mișcare nu este exclusă în următoarele luni.