Cristian Erbașu despre facilitățile fiscale din constructii: N-a fost un moft, ci o strategie. Urmează scumpiri, muncă la „gri” și migrarea specialiștilor

• Eliminarea totală a facilităților fiscale în construcții constituie o lovitură grea pentru antreprenorii din sector, care nu se așteptau ca acest lucru să se întâmple chiar de la 1 ianuarie 2025, ci poate în a doua parte a anului.

Nu va trece mult până se vor vedea și efectele: scumpiri – manifestate deja încă din 2024, munca la „gri” și migrarea specialiștilor, cel mai probabil către Ucraina, dacă războiul se va termina în curând, după cum există semnale în piață.

Facilitățile fiscale pentru construcții, la fel ca și cele pentru IT, industria alimentară sau agricultură, nu au reprezent un moft, ci o strategie, spune Cristian Erbașu, proprietar al companiei Construcţii Erbaşu, dar şi preşedinte al Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) și  Confederației  Antreprenorilor și Investitorilor din România – CAIR. Acesta reacționează astfel, după ce au apărut comentarii ale unor manageri importanți din alte domenii vizavi de acordarea de  facilități pentru anumite sectoare ale economiei.

Antreprenorii din construcții au adresat în ultima zi din 2024 o scrisoare Guvernului în care vin cu o serie de propuneri pentru susținerea sectorului, puternic afectat de „Ordonanța Trenuleț”.

Strategie în interesul României

Cristian Erbașu spune că eliminarea facilităților fiscale pentru construcții a început de anul trecut, iar acum s-a intrat în cea de-a doua etapă. Adevărul este că în sector cam toată lumea se aștepta ca acest lucru să se întâmple, însă nu chiar așa de rapid.

În același timp, antreprenorul reacționează și la comentariile apărute vizavi de faptul că domeniul  construcțiilor s-a numărat printre beneficiarii acestor facilități fiscale. Cel mai dur mesaj în acest sens a venit din partea lui Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj: „Să vă fie rușine, proștilor care de ani de zile plătiți până la ultimul leu toate taxele, impozitele și contribuțiile! În loc sa fiți deștepți și să vă învârtiți de niște facilități fiscale. Sau să fiți cei mai deștepți și să faceți evaziune fiscală și muncă la negru”.

Erbașu spune că în contextul în care există numeroase investiții pe bani europeni în perioada următoare, menținerea facilităților fiscale ar fi adus mai mulți bani la buget, decât eliminarea lor.

„Speram să fie, dacă nu la sfârșitul anului 2025,  măcar la jumătatea acestui an, nu s-a făcut, încercăm să înțelegem acest aspect în contextul general al deficitului bugetar, însă, ar fi fost bine să înțeleagă mai mulți oameni că aceste facilități nu au fost un moft, așa cum declară unele persoane, pentru o breaslă a constructorilor, pentru agricultură ulterior sau IT. A fost o strategie, o strategie în interesul țării, în contextul în care între 2018 și 2028, chiar 2030, avem de făcut foarte multe investiții cu bani europeni și pe care dacă nu le facem, pierdem acești bani. În contextul în care s-ar fi presupus că nu se încasau, să zicem, 500 de milioane de euro pe an, în schimb se încasau miliarde și zeci de miliarde din investiții, cred că avantajat era statul și țara, în general”, a declarat Cristin Erbașu într-o intervenție la Realitatea Plus.

Guvernul a decis ca, din 2025, să fie eliminată scutirea de impozit pe venit de 10% pentru veniturile salariale brute de până la 10.000 lei și contribuția la Pilonul II de pensii pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Decizia a fost adoptată în ultimele zile din 2024.

Scumpiri încă din 2024

În același timp, reprezentantul celor două patronate afirmă că eliminarea unei părți a acestor facilități fiscale în 2024 a avut efecte imediate în piață, care se vor accentua în acest an.

„Efectul eliminării a jumătate din facilități a fost scumpirea tuturor construcțiilor undeva între 4 și 6%, unele din ele chiar mai mult. Nu a fost alta cauza scumpirilor din construcții, numai aceasta a fost. Evident că în 2025 va fi o nouă scumpire”, a mai precizat Cristian Erbașu.

Acesta recunoaște că nu crede ca odată cu eliminarea acestor facilități să se fi strâns mai mulți bani la buget și vorbește de o creștere a evaziunii.

„Sunt curios, în 2025, când guvernul prin Ministerul de Finanțe va anunța câte impozite s-au încasat din zona construcțiilor, dacă au încasat mai mult. Eu am dubii că au încasat mai mult prin eliminarea  a jumătate din facilități. Ba, din contră, evaziunea, cel puțin munca la gri, cred eu, a crescut în 2024 și la fel s-ar putea să se întâmple și în 2025”, menționează Erbașu.

Specialiștii la mare căutare

Nu în ultimul rând, președintele Patronatului Societăților din Construcții atrage atenția asupra unui alt mare risc, poate și cel mai mare: migrarea specialiștilor români în afara țării, inclusiv în Ucraina.

„Există un alt risc, cel mai mare, ca din nou specialiștii din construcții, dar și din alte domenii să migreze, mai ales în contextul în care se preconizează închierea războiului din Ucraina. Va fi o cerere foarte mare de firme de construcții, de oameni, de specialiști din construcții. Ucraina este aproape, vor fi fonduri foarte mari pentru reconstrucție și să nu ne mire că proiectele pe care noi le vom avea de făcut în România, nu se vor face în ritmul pe care ni l-am propus. Să ne bazăm pe firmele străine, că sunt ele din Est sau din Vest, în condițiile în care și ele au de făcut o mulțime de alte lucrări, de proiecte, chiar și în Ucraina sau la ele în țară…..aceste firme nu o să ne rezolve ceea ce nu suntem noi capabili să rezolvăm în România”, spune Erbașu.

Salariul minim cel mai mare

Din acest an, odată cu eliminarea facilităților, patronii din construcții vor trebui să rezolve cumva și problema salariilor angajaților, care în niciun caz nu vor accepta să primească mai puțini bani.

„Domeniul construcțiilor rămâne cu un salariu minim cel mai mare, cu 20% mai mare decât salariul minim pe economie. Acest lucru s-ar putea să afecteze și în bine, dar mi-e teamă că și în rău. Pentru că nu cred că vreo firmă de construcții își va putea permite să diminueze salariile nete ale angajațiilor dacă dorește să și-i păstreze. În acest context va trebui să fie mărite salariile brute, să vedem care dintre aceste companii vor avea capacitatea de a crește salariile brute”, a mai arătat antreprenorul.

Salariații din construcții au reglementat un salariu minim de 4.582 lei/lună, față de 4.050 lei/lună pentru restul economiei, ceea ce înseamna un net de 3.196 lei, în 2024. Odată cu eliminarea facilităților fiscale de la 1 ianuarie 2025, ei vor primi în mână 2.739 lei, adică mai puțin cu 457 lei.

Doleanțele constructorilor

În ultima zi din 2024, Federația Patronatelor Societăților din Construcții – FPSC, reprezentativă pentru sectoarele: „construcții civile și industriale”, „materiale de construcții” și „tâmplărie termoizolantă”, și Confederația Antreprenorilor și Investitorilor din România – CAIR au trimis o scrisoare premierului Marcel Ciolacu în care sunt menționate o serie de propuneri pentru susținerea sectorului construcțiilor.

Printre acestea se numără aplicarea unui sistem de impozitare diferenţiat, care să vizeze reducerea taxării pe muncă, alocarea de urgenţă, cu prioritate, a sumelor necesare plăţii facturilor restante către companii, precum și compensarea obligaţiilor de plată ale companiilor către stat cu contravaloarea corespunzătoare din facturile neachitate de beneficiarii de stat.

2024, un an cu fluctuații majore

Sectorul construcțiilor din România a traversat un an 2024 caracterizat de fluctuații semnificative, reflectând atât impactul unor factori economici interni, cât și al contextului european. Datele furnizate de Eurostat pentru acest an evidențiază o combinație de perioade de creștere temporară, urmate de scăderi abrupte, culminând cu o contracție generală semnificativă pe parcursul anului.

În primele luni ale anului, sectorul construcțiilor din România a prezentat o evoluție mixtă. În mai 2024, producția în construcții a scăzut drastic cu -6,1%, reflectând dificultăți structurale în adaptarea la condițiile economice. Următoarele luni au arătat semne de redresare temporară, cu o creștere de 0,8% în iunie și 4,0% în august, marcând o ușoară revenire în special pe segmentul construcțiilor rezidențiale și al proiectelor de infrastructură în derulare.

Cu toate acestea, în septembrie, sectorul a stagnat la un modest 0,2%, iar în octombrie 2024 a înregistrat o scădere dramatică de -8,3%, cea mai mare scădere lunară din rândul statelor membre UE. Această prăbușire reflectă atât efectele unei cereri interne scăzute, cât și problemele legate de costurile ridicate ale materialelor de construcții și de întârzierile în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

Pe termen anual, sectorul construcțiilor din România a înregistrat una dintre cele mai mari scăderi din Uniunea Europeană, cu o contracție de -14,5% în octombrie 2024 față de aceeași lună a anului precedent.