Analist economic: „Deficitul bugetar este uriaș, n-am făcut decât să accentuăm un haos”. Măsurile care pot aduce rapid bani la buget  

• După 11 luni din 2024, România avea un deficit de peste 7% din PIB, aproape dublu față de perioada similară din 2023 și se apropia de valoarea record din anul pandemiei, 2020, când soldul negativ a fost de 9,5% din PIB.

Analiștii economici spun că deficitul este uriaș și vorbesc de haos. În acest context, cele mai eficace măsuri și cu efect imediat de a face rost de bani la buget ar fi creșterea TVA și majorarea de accize, decizie la care s-a și apelat, de altfel.

Între timp, noul Guvern recent instalat și-a anunțat programul pentru perioada următoare și care presupune măsuri precum reducerea birocrației, menținerea cotei unice, reducerea pragului de impozitare la microîntreprinderi, reducerea deficitului bugetar la 7% în 2025, impozitarea progresivă a marilor averi, dar și renașterea industrială prin productivism, plus patriotismul economic.

Deficit bugetar de 7,12%

Deficitul bugetar, în primele 11 luni din 2024, a atins 7,12% din PIB, față de 6,19% din PIB la 10 luni, respectiv 4,58% din PIB în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Ministerului Finanţelor.

„Execuţia bugetului general consolidat în primele unsprezece luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 125,72 miliarde de lei, respectiv 7,12% din PIB faţă de deficitul de 73,55 miliarde de lei, respectiv 4,58% din PIB aferent celor 11 luni ale anului 2023”, se arată într-un document publicat de  Finanţe.

Veniturile totale au însumat 523,94 miliarde de lei în primele unsprezece luni ale anului 2024, înregistrând un avans de 12,7% (an/an), iar cheltuielile bugetului general consolidat au totalizat 649,66 miliarde de lei, în creştere în termeni nominali cu 20,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Creșterea veniturilor a fost susţinută în principal de încasările din venituri curente – contribuţii de asigurări, TVA, accize, impozit pe salarii şi venit, impozit pe profit -, care includ şi efectele amnistiei fiscale.

Măsuri la îndemână

Analistul economic Adrian Bența enumeră pentru Termene.ro câteva măsuri la care guvernanții pot să apeleze pentru a găsi surse de finanțare în perioada următoare. Prima și cea mai ușoară este majorarea TVA, o măsură de care se tot vorbește în piață de ceva vreme, dar pe care deocamdată politiicenii o evită, după câte se pare.

„Ne dăm seama că deficitul bugetar este uriaș, că n-am făcut decât să accentuăm un haos și cheltuielile publice nu pot fi reduse. Aceasta este realitatea cruntă a vieții și atunci trebuie găsite surse de finanțare. Cea mai ușoară și rapidă este creșterea de TVA, dai ordonanța între Crăciun și Anul Nou ca de obicei, modifici într-o jumătate de pagină articolul 291 din Codul Fiscal și zici nu e 19%, este 21 sau 22, 23% sau cum vor ei, iar până în data de 25 februarie 2025 ai deja creșteri de încasări bugetare. Eu o văd previzibilă și ușor de pus în aplicare”, a declarat pentru Termene.ro Adrian Bența.

Deocamdată, guvernanții nu au recurs la această măsură, însă, 2025 ne poate oferi destule surprize în acest sens.

Majorarea impozitului pe venit

O altă decizie care poate aduce bani frumoși la buget este și majorarea impozitului pe venit pentru salariați, cu efectele de rigoare.

Printre propunerile discutate în decembrie 2024, la nivel de Guvern s-a aflat și unificarea impozitului pe venit și a contribuției pentru sănătate într-o singură taxă, măsură care, în teorie, ar simplifica procesul de colectare a taxelor și ar spori transparența.

Concret, taxa pe venit s-ar aplica pe salariul brut și nu pe diferența dintre salariul brut și contribuțiile sociale și de sănătate. La un salariu mediu brut de 8.000 de lei, venitul salarial net ar urma să scadă cu 280 de lei, deoarece impozitul pe venit ar crește de la 520 de lei la 800 de lei.

Deocamdată, însă, s-a apelat la eliminarea facilităților fiscale pentru IT, construcții, industria alimentară și agricultură – s-a anulat scutirea de impozit pe venit de 10%.

Măsura se aplică de la 1 ianuarie și a fost asumată de Guvern prin Planul Național de Redresare și Reziliență, eliminarea facilităților fiscale fiind totodată recomandată de Banca Mondială.

Suma de 300 de lei peste salariul minim brut de 4.050 de lei (de la 1 ianuarie) va fi scutită de contribuții sociale și de impozit pe venit. Scutirea se va aplica însă doar salariilor brute care nu depășesc nivelul de 4.300 de lei, fără a lua în calcul bonurile de masă.

Accize mai mari

Analistul Adrian Bența consideră că majorarea accizelor la carburanți poate aduce și ea mai mulți bani la buget. De altfel, 2025 a și debutat cu prețuri mai mari la benzină – 17 bani pe litru și motorină – 16 bani pe litru, ca efect al aplicării noii accize, majoare prin decizie a Guvernului.

Pentru 2025 nivelul accizei la benzină este de 2.528 de lei pentru 1.000 de litri și de 2.317 lei pentru 1.000 de litri la motorină.

Majorarea aplicată la pompă include și creșterea TVA aferentă plusului de acciză. Accizele se ajustează anual cu rata inflației, potrivit unui mecamism stabilit prin Codul Fiscal.

Reducerea plafonului la microîntreprinderi

O altă măsură la care guvernanții au apelat și la care se aștepta multă lume vizează IMM-urile. Concret, se reduce la jumătate plafonul de venit până la care se aplică impozitul microîntreprinderilor, de la 1 ianuarie 2025, iar de la 1 ianuarie 2026 pragul va fi micșorat din nou.

Plafonul de venituri până la care se aplică impozitul micro, care este de 3% (sau 1% în unele condiții) scade, de la 1 ianuarie 2025, de la 500.000 de euro pe an la 250.000 de euro pe an. De anul viitor, pragul de 250.000 de euro pe an se va micșora la 100.000 de euro pe an.

Măsura va „sugruma” o parte din microîntreprinderile actuale, cele care au mai rămas, afirmă Adrian Bența. Mai trebuie amintit și faptul că au fost eliminate facilitățile fiscale pentru agricultură, IT și construcții. Până la urmă, reducerea pragului de impozitarea are ca scop trecerea unor firme ”la profit, pentru că aici este câștigul cel mare”, spune analistul economic.