De ce investițiile bursiere și cele străine se contractă într-o economie suveranistă. Afacerile devin dependente de stat | Analiză

• Bursa de Valori București (BVB) a devenit, în ultimii cinci ani, cea mai mare bursă din Europa de Est și din Balcani. Dintre statele fostului bloc comunist, aceasta este depășită doar de rivala din Polonia.
• Companiile cotate la bursă au atras din decembrie 2006 și până acum o capitalizare bursieră de peste 45 de miliarde de euro.
• În ceea ce privește investițiile străine directe, acestea au depășit pragul de 100 de miliarde de euro, contribuind semnificativ la creșterea economică a României în ultimii ani.
• Totuși, cei doi piloni ai mediului de afaceri din România – Bursa de Valori și investițiile străine – riscă să devină tot mai fragili într-o economie care respinge principiile europene, conform specialiștilor consultați.

Bursa de Valori București (BVB) a traversat o săptămână dificilă între primul tur al alegerilor prezidențiale și cele parlamentare.

Degringolada din spațiul public a tulburat investitorii, determinându-i să își oprească investițiile bursiere sau chiar să încerce să vândă acțiunile pe care le dețineau.

Izolaționismul îndepărtează capitalul privat și crește dependența de stat

În afara ședințelor de marți și miercuri, caracterizate de o stagnare a cotațiilor pe fondul unei stări de expectativă, investitorii s-au panicat și au vândut acțiuni pentru a-și limita pierderile viitoare.

„Nimeni nu dorește să facă investiții într-o economie puternic reglementată de stat, caracterizată prin politici economice naționaliste, suveraniste sau cum vreți să le numiți. Această amenințare a unei schimbări de politică economică în România a generat blocajele de la BVB”, explică un profesor universitar în economie, care a dorit să rămână anonim pentru a evita interpretările politice ale declarațiilor sale.

„Fără a intra în politică, deoarece nu mă pricep la asta, trebuie să spun că susținerea unor politici izolaționiste implică, în primul rând, scăderea burselor și a investițiilor străine. În plus, accesul la creditare scade, aceasta devenind controlată de stat, iar costul creditării și dobânzile cresc. Nu în ultimul rând, moneda națională va avea de suferit. Se va devaloriza sau va crește costul menținerii unor cotații valutare accesibile”, a mai adăugat profesorul.

BVB a urcat pe locul 4 în Europa Centrală (inclusiv Germania) și de Est

Pentru a verifica această poziție, am apelat la cifre și date statistice, precum și la o analiză comparativă cu Ungaria. Statul vecin a adoptat, în ultimii zece ani, o doctrină semi-suveranistă. Deși respectă politicile economice ale Uniunii Europene, se opune frecvent deciziilor politice. De exemplu, Budapesta a implementat un program de subvenții de peste 2 miliarde de euro pentru atragerea investițiilor străine în Ungaria. În schimb, blochează deciziile politice ale UE legate de Ucraina.

Chiar și în aceste condiții, economia Ungariei a fost depășită de cea a României, care, de asemenea, a fost afectată de o criză suveranistă în perioada guvernării Liviu Dragnea.

Cu o capitalizare de 51 de miliarde de euro și 324 de companii listate, Bursa de Valori București (BVB) se situează pe locul patru în clasamentul celor 11 țări analizate de Ziarul Financiar. 

Germania, cu o capitalizare impresionantă de 2.740 de miliarde de euro și 1.599 de companii listate, ocupă primul loc, urmată de Polonia, cu o capitalizare de 191 de miliarde de euro și 681 de companii listate. Totuși, România depășește bursele din Bulgaria și Serbia, unde capitalizările sunt de doar 8 miliarde și, respectiv, 4 miliarde de euro.

Un indicator-cheie evidențiază diferențele structurale dintre piețele de capital: numărul companiilor mari, cu capitalizări de peste 500 de milioane de euro. În timp ce Polonia are 47 astfel de companii, iar Austria 30, Bursa de Valori București are doar 14, ceea ce reflectă o piață încă restrânsă și tânără.

România europeană a depășit Ungaria semi-suveranistă

Bursa de Valori București (BVB) și Bursa de Valori Budapesta (BÉT) sunt piețe de capital importante în Europa Centrală și de Est, fiecare având caracteristici distincte în ceea ce privește capitalizarea bursieră și numărul de companii listate.

• Bursa de Valori București (BVB):

Capitalizare bursieră: La sfârșitul lunii noiembrie 2023, valoarea de piață a tuturor celor 371 de companii listate la BVB, atât pe Piața Reglementată (PR), cât și pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare (SMT), a depășit 301 miliarde de lei (aproximativ 60 de miliarde de euro), atingând cel mai ridicat nivel din istorie.

Număr de companii listate: Din totalul de 371 de companii, 85 sunt listate pe Piața Reglementată, iar 286 pe Sistemul Multilateral de Tranzacționare.

• Bursa de Valori Budapesta (BÉT):

Capitalizare bursieră: Conform datelor disponibile, capitalizarea bursieră a BÉT era de aproximativ 8.000 de miliarde HUF (aproximativ 20 de miliarde de euro) în 2023.

Număr de companii listate: BÉT avea aproximativ 40 de companii listate pe piața principală în 2023.

Din aceste date reiese că BVB are o capitalizare bursieră mai mare comparativ cu BÉT, reflectând o piață de capital mai dezvoltată în România. De asemenea, BVB are un număr semnificativ mai mare de companii listate decât BÉT, ceea ce indică o diversitate mai mare a emitenților pe piața românească.

Aceste diferențe pot fi atribuite factorilor economici, reglementărilor pieței de capital și interesului investitorilor în fiecare țară.

De la 15 miliarde de euro în 2006, la 60 de miliarde de euro în 2024

După anul 2000, Bursa de Valori București (BVB) a trecut printr-o serie de transformări majore, care au contribuit la creșterea capitalizării și consolidarea sa ca o piață de capital semnificativă în Europa Centrală și de Est.

• 2002: Lansarea pieței RASDAQ

În primii ani după 2000, piața RASDAQ a permis listarea companiilor privatizate prin Programul de Privatizare în Masă (PPM). Chiar dacă lichiditatea acestor companii era scăzută, crearea unei piețe centralizate a fost un pas esențial pentru atragerea investitorilor.

• 2005: Fuziunea piețelor RASDAQ și BVB

Unificarea piețelor a simplificat structura pieței de capital din România, aducând mai multă transparență și eficiență, ceea ce a sporit interesul investitorilor locali și internaționali.

• 2007: Aderarea României la Uniunea Europeană

Intrarea în UE a reprezentat un punct de cotitură. Creșterea încrederii investitorilor străini și accesul la fonduri europene au stimulat sectoare strategice, atrăgând un volum mai mare de capital pe piață. În momentul aderării, capitalizarea bursieră era sub 15 miliarde de euro.

• 2010: Lansarea pieței AeRO

Segmentul AeRO, destinat companiilor mici și mijlocii, a fost creat pentru a diversifica oferta de companii listate și a încuraja creșterea firmelor emergente, contribuind astfel la extinderea pieței de capital.

• 2014: Listarea Romgaz și Electrica

Listarea companiilor de stat Romgaz și Electrica a fost un moment istoric pentru BVB, marcând intrarea pe piață a unor emitenți importanți. Aceste IPO-uri au generat interes internațional și au crescut semnificativ capitalizarea pieței.

• 2020: Promovarea la statutul de piață emergentă

Obținerea statutului de piață emergentă a fost un moment decisiv, incluzând România în indicii globali FTSE Russell. Această schimbare a atras fluxuri importante de capital din partea fondurilor de investiții mari.

• 2023: Listarea Hidroelectrica

Unul dintre cele mai semnificative momente pentru BVB a fost listarea Hidroelectrica în 2023. Aceasta a fost cea mai mare ofertă publică inițială din istoria pieței locale, aducând o capitalizare de peste 45 de miliarde de lei. IPO-ul Hidroelectrica a atras atât investitori locali, cât și internaționali, consolidând poziția BVB ca o piață matură și atractivă.

Investițiile străine

În ultimul deceniu, România a înregistrat evoluții semnificative în atragerea investițiilor străine directe (ISD), influențate de factori economici, politici și infrastructurali. Investițiile străine au fost un alt factor care a contribuit la creșterea economiei și a PIB-ului.

Conform datelor Băncii Naționale a României (BNR), fluxul net de ISD în 2023 a fost de 6,748 miliarde de euro, reprezentând o scădere de 36,3% față de valoarea record de 10 miliarde de euro din 2022.

• Distribuția ISD: La 31 decembrie 2023, soldul total al ISD a atins 118,231 miliarde de euro, dintre care 71,7% reprezintă capitaluri proprii, inclusiv profitul reinvestit, iar 28,3% sunt instrumente de natura datoriei.