Big Read. Cum reacționează bursa la alegeri? Analiza indicelui BET în tururile prezidențiale din 2000 până în 2025

• În România, alegerile prezidențiale au avut întotdeauna un ecou vizibil pe piața de capital. Chiar dacă atribuțiile economice ale președintelui sunt limitate, rezultatul scrutinului transmite un semnal clar despre direcția politică a țării — și, implicit, despre nivelul de stabilitate și predictibilitate perceput de investitori.

O analiză istorică realizată în cele două săptămâni dintre tururile I și II ale ciclurile electorale prezidențiale din 2000 până în 2025, la care se adaugă săptămâna care urmează după anunțarea rezultatului final, conturează un mesaj interesant: alegerile pot crea oportunități de investiții, în ciuda volatilității inerente acestor momente. Cu alte cuvinte, conform Termene.ro, bursa votează – zi de zi – cu încrederea sau neîncrederea în viitor.

Acest articol este realizat de echipa Termene.ro pe baza datelor istorice de tranzacționare de la Bursa de Valori București și a evoluției economiei românești în ciclurile electorale din 2000 până în 2025.

Creștere în perioadele electorale

Datele istorice indică un impact general pozitiv al alegerilor prezidențiale asupra pieței de capital românești. În medie, indicele BET a înregistrat o creștere de 1,82% în perioada de trei săptămâni analizată (în general, zece zile de tranzacționare între cele două tururi de scrutin și cinci zile în săptămâna de după ziua turului II) pentru ciclurile electorale de după anul 2000.

Este un rezultat contraintuitiv, având în vedere percepția larg răspândită că alegerile aduc incertitudine și reticență în rândul investitorilor. În realitate, aceste perioade au reprezentat, de multe ori, oportunități de creștere.

Mai mult, se observă că reacțiile bursei sunt adesea mai puternic influențate de contextul economic general decât de rezultatul electoral în sine.

Alegerile din 2004, încheiate cu victoria lui Traian Băsescu în fața lui Adrian Năstase, au generat cea mai puternică reacție pozitivă din ultimele două decenii: +8,33% pentru BET. Totuși, acest avans pare să fi reflectat mai degrabă optimismul legat de aderarea României la Uniunea Europeană și așteptările privind reformele economice, decât rezultatul electoral propriu-zis.

Pe de altă parte, în 2009, în plină criză financiară globală și cu același președinte reales, indicele BET a pierdut 2,97%. Este o dovadă clară că alegerile nu pot fi analizate în afara contextului macroeconomic intern și internațional.

Un comportament specific

Analiza relevă și un alt tipar interesant în comportamentul indicelui BET pe parcursul perioadei electorale. Prima săptămână între cele două tururi de scrutin tinde să fie ușor negativă, cu o scădere medie de 0,18%, în timp ce a doua săptămână marchează o revenire, cu o creștere medie de 0,24%.

Analiza mai arată și un alt tipar comportamental clar: în prima săptămână dintre cele două tururi, piața are o ușoară tendință negativă (scădere medie de -0,18%), urmată de o revenire modestă în săptămâna a doua (+0,24%).

Cea mai semnificativă evoluție se înregistrează, însă, în prima zi după al doilea tur, când media zilnică a variației indicelui ajunge la +0,31%. Mesajul e simplu: investitorii reacționează pozitiv la claritate, indiferent cine câștigă.

Este, astfel, un comportament clasic al pieței: dacă incertitudinile inițiale generează precauție, odată ce rezultatul devine (mai) clar, indiferent care este acesta, investitorii revin în piață.

Dacă în 2000 sau 2009 volatilitatea (măsurată prin deviația standard a randamentelor zilnice) ajungea la circa 2%, în rundele elctorale din 2014 și 2019 aceasta a scăzut semnificativ, la aproximativ 0,3%.

O observație notabilă este reducerea volatilității în ciclurile electorale mai recente. Dacă în 2000 și 2009 volatilitatea măsurată prin deviația standard ajungea la valori de 1,95%, respectiv 2,29% în perioada de după turul doi, în 2014 și 2019 aceasta s-a redus semnificativ, la 0,36% și respectiv 0,30%.

Această evoluție reflectă maturizarea pieței, dar și creșterea anvergurii investitorilor instituționali, care privesc dincolo de zgomotul politic pe termen scurt și reacționează mai rațional la schimbările de climat.

Totuși, impactul alegerilor nu poate fi analizat izolat de contextul economic mai larg, atât intern cât și internațional, cea mai bună dovadă fiind anul 2009.

Cum au reacționat investitorii la fiecare tur prezidențial din 2000 încoace

Termene a analizat evoluția bursei între cele două tururi ale alegerilor pentru Cotroceni de după 2000, dar și perioada de după desemnarea viitorului Președinte al României.

2000 – Iliescu vs. Vadim Tudor

• Evoluție între tururi: +0,13%
• Evoluție cumulată între cele două tururi și o săptămână după al doilea tur: +2,98%

Intrarea lui Corneliu Vadim Tudor în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2000 a stârnit o reacție inițială de panică în rândul investitorilor. Ulterior, pe măsură ce victoria lui Ion Iliescu a devenit tot mai probabilă, piața a revenit pe creștere.

Creșterea totală de aproape 3% în perioada analizată – săptămânile dintre cele două tururi și săptămâna de după cel de-al doilea tur – reflectă o reacție de ușurare în fața unui potențial risc de radicalizare politică.

Totuși, fundalul economic era fragil: România tocmai ieșise dintr-o recesiune, iar mediul de afaceri era marcat de incertitudine fiscală și lipsă de transparență în procesele de privatizare.

2004 – Băsescu vs. Năstase

• Evoluție între tururi: +4,83%
• Evoluție cumulată între cele două tururi și o săptămână după al doilea tur: +8,33%

 Alegerile din 2004 au reprezentat un moment de cotitură pentru piață. Victoria lui Traian Băsescu în fața lui Adrian Năstase a fost dublată de un context economic favorabil: creștere solidă a PIB-ului (peste 8%) și perspective clare privind aderarea la Uniunea Europeană.

Investitorii au perceput rezultatul ca un semnal de accelerare a reformelor și de angajament pentru statul de drept. Indicele BET a înregistrat cea mai pronunțată creștere post-electorală din istoria sa recentă.

2009 – Băsescu vs. Geoană

• Evoluție între tururi: +0,37%
• Evoluție cumulată între cele două tururi și o săptămână după al doilea tur: –2,97%

 Reales în plină criză economică globală, Traian Băsescu a oferit pieței un grad de continuitate politică, dar nu a putut contrabalansa temerile legate de stabilitatea macroeconomică. România era era în plină criză financiară globală, intrase într-un acord de asistență financiară cu FMI, iar măsurile de austeritate erau iminente.

Evoluția ușor pozitivă dintre cele două tururi (0,37%) a fost urmată de un recul semnificativ (-2,97%), semn că investitorii păreau mai îngrijorați de austeritate și instabilitatea guvernamentală decât de rezultatul alegerilor.

2014 – Iohannis vs. Ponta

• Evoluție între tururi: –1,14%
• Evoluție cumulată între cele două tururi și o săptămână după al doilea tur: –1,21%

Alegerile din 2014 au fost marcate de o schimbare de direcție politică, dar piața a rămas relativ rece la rezultatul final. Indicele BET a scăzut ușor în perioada dintre cele două tururi electorale (-1,14%), pentru ca să se păstreze relativ stabil în prima săptămână de după victoria lui Klaus Iohannis, evoluția pe parcursul celor trei săptămâni analizate fiind de –1,21%.

Deși economia era pe o traiectorie de creștere, tensiunile legate de subiectul corupției, aflat la loc de cinste în agenda publică, și presiunile în creștere pentru mediul de afaceri au alimentat o atmosferă de precauție.

2019 – Iohannis vs. Dăncilă

• Evoluție între tururi: +0,29%
• Evoluție cumulată între cele două tururi și o săptămână după al doilea tur: +2,03%

Realegerea lui Klaus Iohannis a oferit investitorilor un scenariu de continuitate politică, cu reacții pozitive moderate ale pieței bursiere (peste 2% în cele trei săptămâni analizate).

Economia era în creștere, dar apăreau semne de supraîncălzire, iar instabilitatea legislativă – în special în domeniul fiscal – genera o stare de vigilență în rândul actorilor din piață. În lipsa unui șoc electoral, piața a premiat previzibilitatea.

2024 – Alegeri anulate

• Evoluție după turul 1 și până la anulare: -6%
• Evoluție cumulată timp de 3 săptămâni după primul tur: +2,03%

2024 a adus șocul ultimelor decenii după ce Curtea Constituțională (CCR) a decis anularea alegerilor prezidențiale aflate în desfășurare. În absența unui verdict electoral clar, bursa a reacționat violent, înregistrând timp de mai multe zile scăderi succesive de aproximativ 2%.

Deși după decizia CCR indicele principal al bursei a recuperat ulterior o parte din pierderi, episodul a subliniat cât de importantă este legitimitatea instituțională pentru încrederea investitorilor. Instabilitatea politică, în sine, a devenit principalul factor de risc.

2025 – Simon vs. Dan

• Evoluție între tururi (până la momentul scrierii articolului): -3,5%

 Alegerile din 2025 aduc un peisaj neobișnuit: turul al doilea se conturează între George Simion și Nicușor Dan.

În prima săptămână după turul I, indicele BET a scăzut cu 4%, semnalând o incertitudine accentuată. Investitorii par să perceapă scrutinul drept o răscruce critică, cu implicații semnificative asupra politicilor economice. Iar pe fundalul unei economii care dă semne de stagnare și al unei instabilități geopolitice regionale, reacțiile pieței sunt deosebit de sensibile.

În loc de concluzie

Pe măsură ce România a avansat în consolidarea instituțiilor democratice și a integrării economice europene, piața de capital a devenit tot mai rezilientă la șocurile politice. Chiar dacă alegerile prezidențiale continuă să producă mișcări de piață, aceste reacții sunt tot mai mult temperate de factori structurali: politica monetară a BNR, rezultatele financiare ale companiilor listate, fluxurile internaționale de capital, etc.

Privind retrospectiv, ciclurile electorale din ultimele două decenii și jumătate oferă investitorilor o hartă valoroasă a modului în care piața reacționează la momente de incertitudine. 

Indicele BET nu este un instrument de sondaj politic, dar rămâne un barometru rapid al încrederii – sau lipsei de încredere – în viitorul economic al României.