Reguli noi pentru verificarea ajutoarelor de stat și de minimis primite de firme. Consiliul Concurenței va primi rapoarte în 5 zile de la solicitare

Reguli noi pentru verificarea ajutoarelor de stat și de minimis primite de firme. Consiliul Concurenței va primi rapoarte în 5 zile de la solicitare
Consiliul Concurenței a adoptat un nou regulament care modifică și completează regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutoarelor de stat și de minimis, pus în aplicare prin Ordinul nr. 441/2022. Un alt aspect important este că, după 31 martie 2027, orice întârziere sau inexactitate în raportare ar putea atrage sancțiuni mai dure, întrucât datele vor fi verificate automat prin platforma RegAS.

Noile reglementări, publicate în Monitorul Oficial al României, introduc schimbări importante în ceea ce privește obligațiile furnizorilor și beneficiarilor de ajutor de stat, dar și în metodele de raportare utilizate pentru supravegherea acestor măsuri.

Regulile noi au fost incluse în Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 341. 2025 care a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 132 din 4 februarie 2025.

Ce s-a modificat

Aceste modificări sunt justificate prin obligațiile asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene, în ceea ce privește transparența și raportarea corectă a ajutoarelor acordate întreprinderilor, fie ele de stat sau private.

O modificare esențială stabilește că:

  • Consiliul Concurenței este responsabil de elaborarea rapoartelor necesare pentru îndeplinirea obligațiilor României în ceea ce privește monitorizarea ajutoarelor de stat și de minimis.
  • Datele sunt colectate din inventarul ajutoarelor de stat, Registrul ajutoarelor de stat (RegAS), precum și din informațiile furnizate de administrațiile locale și naționale.
  • Toți furnizorii și beneficiarii sunt obligați să furnizeze informații exacte și complete la solicitarea autorității de concurență.

Un nou articol, articolul 22, stabilește că „întreprinderile și alte entități juridice trebuie să răspundă solicitărilor de informații în termenul stabilit de Consiliul Concurenței”.

  • Termenul minim de răspuns este de 5 zile lucrătoare.
  • Informațiile oferite trebuie să fie reale, corecte și complete.
  • Lipsa răspunsului în termenul stabilit ar putea atrage sancțiuni.

„Această măsură vine ca răspuns la necesitatea unei colectări mai rapide și eficiente a datelor referitoare la ajutoarele de stat și de minimis, pentru a evita întârzierile în raportarea către Comisia Europeană”, se precizează în ordin.

Modificarea formularului

O altă schimbare importantă este modificarea care definește structura raportării beneficiarilor de ajutoare de stat.

Noua versiune a formularului impune furnizarea unor informații detaliate despre beneficiari, inclusiv:

  • Denumirea și Codul Unic de Înregistrare (CUI) al companiei;
  • Localitatea, județul și sectorul de activitate (cod CAEN);
  • Tipul de întreprindere (microîntreprindere, IMM, întreprindere mare);
  • Acționariatul (românesc, străin sau mixt);
  • Sumele primite în anul de raportare, precum și în anii anteriori;
  • Sursele de finanțare (fonduri de stat sau europene).

Aceste noi cerințe vor permite o „urmărire mai precisă a modului în care sunt utilizate ajutoarele de stat, precum și o mai bună evaluare a impactului acestora asupra economiei”, se precizează în document.

Cum se transmit datele până în 2027

Raportările vor trebui transmise:

  • Pe suport hârtie, cu semnătură olografă.
  • În format electronic, cu semnătură electronică calificată.
  • La adresa de e-mail raportare.ajutor@consiliulconcurentei.ro.

Un alt aspect esențial al regulamentului este modificarea articolului 24, care introduce o „fază de tranziție până la 31 martie 2027”:

  • Până la această dată, furnizorii de ajutoare de stat și de minimis vor continua să trimită raportări pe hârtie și în format electronic.
  • După această dată, raportările vor fi efectuate exclusiv prin Registrul ajutoarelor de stat (RegAS), platforma electronică gestionată de Consiliul Concurenței.

Această modificare reflectă un pas important către digitalizarea proceselor de raportare, în linie cu tendințele la nivel european.

Această obligație va permite o urmărire mai strictă a modului în care sunt utilizate fondurile publice și europene și va asigura o mai mare transparență în procesul de monitorizare.

Impactul asupra firmelor

Noile reglementări vor avea un impact major asupra:

  • Administrațiilor locale și centrale, care trebuie să implementeze noile cerințe și să asigure transmiterea corectă și la timp a informațiilor despre ajutoarele de stat.
  • Întreprinderilor beneficiare, care trebuie să fie mai atente la modul în care raportează și utilizează ajutoarele primite, pentru a evita posibile sancțiuni.
  • Grupurilor de afaceri și companiilor multinaționale, care primesc ajutoare sub diverse forme și trebuie să se conformeze noilor cerințe de transparență.

Ajutoarele de minimis

Ajutoarele de minimis sunt forme de sprijin financiar acordate de stat întreprinderilor, fără a necesita notificarea Comisiei Europene, deoarece impactul asupra concurenței și comerțului este considerat nesemnificativ.

Aceste ajutoare au fost inițial reglementate de Regulamentul (UE) nr. 1407/2013, care stabilește un plafon maxim de 200.000 de euro (sau 100.000 de euro pentru sectorul transportului rutier de mărfuri) pe o perioadă de trei ani pentru fiecare întreprindere.

Însă, în decembrie 2023, Comisia Europeană a adoptat Regulamentul (UE) nr. 2831/2023, care a majorat plafonul ajutoarelor de minimis de la 200.000 de euro la 300.000 de euro per întreprindere unică, pe o perioadă de trei ani. Această modificare a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2024 și se aplică până la 31 decembrie 2030.

În plus, noul regulament introduce obligația ca, începând cu 1 ianuarie 2026, toate ajutoarele de minimis să fie înregistrate într-un registru centralizat la nivel național sau al Uniunii Europene, simplificând astfel procedurile de raportare pentru întreprinderi.

Este important de menționat că, în cazul întreprinderilor care activează în sectorul transportului rutier de mărfuri, plafonul rămâne la 100.000 de euro pe o perioadă de trei ani.

Ajutoarele de minimis pot include subvenții, scutiri de taxe, garanții de stat sau împrumuturi preferențiale și sunt utilizate pentru a sprijini IMM-urile, inovarea sau dezvoltarea regională. Deși nu necesită aprobarea UE, ele trebuie raportate și monitorizate pentru a nu depăși pragurile stabilite, evitând astfel distorsionarea pieței și a concurenței.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Profi, în anul tranzacției. Pierderi istorice de 537 mil. lei în 2025. Începând de astăzi, Profi și Mega Image operează sub o
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A