Banca Națională a României va supraveghea piața cripto din România

Banca Națională a României va supraveghea piața cripto din România
Ministerul Finanțelor propune o modificare importantă a cadrului legislativ privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, printr-un proiect de lege care transpune în legislația națională noile cerințe stabilite la nivel european.

Proiectul de lege aduce ajustări semnificative Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 99/2006, în conformitate cu Regulamentul (UE) 2023/1114 al Parlamentului European și al Consiliului, care stabilește reguli clare pentru piața criptoactivelor.

Implicarea BNR

În proiectul de lege propus de Ministerul Finanțelor se precizează, printre altele:

„Instituțiile de credit autorizate şi supravegheate de Banca Națională a României pot desfășura în alte state membre activitățile prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a) - n3 ), prin înființarea de sucursale sau prin prestarea de servicii în mod direct, fără a fi necesară autorizarea lor de către autoritatea competentă din statul membru gazdă, dacă activitățile respective se regăsesc în autorizația acordată de Banca Națională a României”.

„Instituția de credit, persoană juridică română, care intenţionează să presteze pentru prima dată servicii în mod direct într-un alt stat membru, notifică acest lucru Băncii Naţionale a României. Notificarea trebuie să indice statul membru gazdă şi activităţile prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a) – n3 ) pe care instituția de credit intenționează să le desfăşoare în acest stat membru."

Principalele schimbări

Noua reglementare introduce trei categorii esențiale de criptoactive care vor putea fi emise și gestionate de instituțiile de credit din România:

  1. Tokenurile de monedă electronică – instrumente financiare digitale care pot fi utilizate ca mijloc de plată, similare cu monedele electronice clasice, dar în format digitalizat.
  2. Tokenurile raportate la active – criptoactive susținute de un activ de bază, cum ar fi monedele fiduciare, aurul sau alte bunuri.
  3. Servicii de criptoactive – o categorie generală care include activități precum custodia de criptoactive, schimbul de criptoactive și alte servicii conexe.

Aceste modificări au fost necesare pentru alinierea la Regulamentul (UE) 2023/1114, care a fost publicat pe 9 iunie 2023 în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Regulamentul impune o uniformizare a cerințelor pentru furnizorii de servicii cripto, eliminând discrepanțele dintre legislațiile statelor membre.

Alte noutăți

Un alt aspect important al proiectului de lege este facilitarea accesului instituțiilor de credit din România pe piețele financiare europene. Modificările introduse la articolele 45, 54, 80, 83 și 89 din O.U.G. nr. 99/2006 stabilesc că:

  • Băncile autorizate în alte state membre ale UE vor putea opera în România, inclusiv pentru noile activități legate de criptoactive, fără a fi nevoie de autorizații suplimentare.
  • Instituțiile financiare din alte state membre vor putea furniza servicii cripto în România prin deschiderea de sucursale sau direct, dacă aceste activități sunt menționate în actele lor constitutive.
  • Băncile românești vor putea presta servicii criptoactive în alte state UE, fără a mai fi necesară autorizarea suplimentară în țările respective, cu condiția ca aceste servicii să fie incluse în autorizația emisă de Banca Națională a României (BNR).

Aceste prevederi consolidează integrarea sectorului bancar românesc în sistemul financiar european și facilitează expansiunea băncilor autohtone pe piețele internaționale.

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Profi, în anul tranzacției. Pierderi istorice de 537 mil. lei în 2025. Începând de astăzi, Profi și Mega Image operează sub o
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A