Specialist în fiscalitate: Creșterea TVA-ului de la 19% la 21% este de preferat egalizării cotelor din sectoarele de afaceri cu TVA redus

• Dacă Guvernul va recurge la creșterea taxei pe valoarea adăugată, pentru a scădea deficitul bugetar, atunci ar fi de preferat creșterea cotei generale de la 19% la 21%, în locul uniformizării cotelor reduse, a spus pentru termene.ro fostul ministru de Finanțe Gheoghe Ialomițianu.

„Oamenii cu venituri mici nu vor fi la fel de afectați de creșterea TVA la servicii sau la mărfuri nealimentare cum ar fi de creșterea taxei pentru mâncare”, a explicat Gheorghe Ialomițianu.

În context, acesta a mai spus că ar fi fost de preferat ca premierul Marcel  Ciolacu să își fi tatuat pe braț că nu crește „cotele de TVA” și nu taxa per ansamblu.

Poate fi majorarea TVA evitată?

Potrivit lui Gheorghe Ialomițianu, majorările de taxe introduse prin ”ordonanța trenuleț” nu vor fi suficiente pentru a reduce dezechilibrul bugetar. Astfel, potrivit estimărilor guvernamentale, noile măsuri fiscale introduse la 1 ianuarie, respectiv scăderea pragului de cifră de afaceri pentru microîntreprinderi, taxa pe stâlp , creșterea impozitului pe dividende etc. ar trebui să genereze venituri de circa 7 miliarde de lei, adică aproximativ o treime din necesar.

Mai mult, este de părere fostul ministru de Finanțe, unele măsuri, cum ar fi de exemplu scăderea pragului pentru microîntreprinderi, ar putea avea chiar un efect contrar. Astfel, bugetul ar putea suferi din cauza faptului că mai multe firme mici vor plăti impozit pe profit în locul celui pe cifra de afaceri „pentru că multe IMM-uri sunt pe pierdere”.

În acest context, consideră specialistul, ne putem aștepta la o nouă rundă de creșteri de taxe, după alegerile prezidențiale.  În opinia sa, majorarea cotei generale de TVA de la 19 la 21% ar aduce circa 15 miliarde de lei la buget.

Domeniile cu TVA redus

Începând cu 1 ianuarie 2025, în România se aplică în continuare și în acest an cote reduse de TVA pentru anumite bunuri și servicii, conform modificărilor aduse de Legea nr. 254/2024 la Codul Fiscal.

Cota redusă de 9% se aplică pentru:

Alimente destinate consumului uman și animal, inclusiv băuturi nealcoolice, cu excepția:

• Băuturilor alcoolice.
• Băuturilor nealcoolice încadrate la codul NC 2202.
• Alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 10 g/100 g produs, cu excepția laptelui praf pentru nou-născuți, sugari și copii de vârstă mică, cozonacului, biscuiților și hranei pentru albine.
• Animale și păsări vii din specii domestice.
• Semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor.
• Produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele, ale căror coduri NC sunt stabilite prin normele metodologice.

Este important de menționat că, începând cu 2025, hrana pentru albine beneficiază de cota redusă de 9%

Alte creșteri de taxe luate în calcul

Pentru a crește veniturile bugetare reducând astfel deficitul, Guvernul ar fi analizat atât creșterea TVA de la 19 la 21% cât și creșterea impozitului pe venit, de la 10 la 12%, după cum reiese din informațiile apărute în presă.

Guvernul și-a asumat în fața Comisiei Europene un plan de reducere a deficitului bugetar sub nivelul de 3%, în 7 ani.

Potrivit Agerpres, ”planul fiscal propune măsuri pentru reducerea graduală a deficitului bugetar la un nivel sustenabil, compatibil cu cerințele Uniunii Europene. Obiectivul este de a reduce deficitul cu 0,74% din PIB anual, prin ajustarea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării veniturilor. Prin reformele asumate se asigură o traiectorie de ajustare a deficitului bugetar pentru o perioadă de 7 ani, având ca punct de sfârșit anul 2031 cu un deficit bugetar de 2,4% din PIB. Consolidarea sustenabilității finanțelor publice pentru perioada 2025-2031 se va face cu încadrarea în valorile indicatorilor macroeconomici prevazuți în TFUE, respectiv un deficit bugetar de 3% din PIB și o datorie publică de sub 60% din PIB”.