Esența weekendului, 22-23 februarie. Prețurile la energie electrică și gaze, rămân plafonate. Excepții de la „Ordonanța Trenuleț”

• Este din nou weekend, 22-23 februarie, iar „Esența weekendului” va rezuma știrile importante pentru mediul de afaceri și va oferi și explicații, puncte de vedere legate de evenimentele prezentate. Rubrica editorială va fi actualizată pe parcursul weekendului de mai multe ori.

Monitorizarea începe sâmbătă dimineața, de la 8.00, și va continua din 6 în 6 ore până ora 22.00.

Proiect: Prețurile la energie electrică și gaze, rămân plafonate

Prețurile energiei electrice rămân plafonate la nivelurile de acum până la 30 iunie 2025, iar prețurile gazelor naturale rămân plafonate la nivelurile de acum până la 31 martie 2026, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență publicat în această seară de Ministerul Energiei, anunță Economica.net. Mecansimul actual de plafonare a energiei electrice la prețuri maxime de 0,68 lei/kWh, 0,80 lei/kWh și 1,3 lei/kWh în funcție de consum va fi menținut până la 30 iunie 2025. Mecanismul de plafonare a prețurilor la gaze la nivelurile maxime de 0,31, respectiv 0,37 lei/kWh va fi menținut până la 31 martie 2026.

Excepții de la „Ordonanța Trenuleț”

Ministerele vor putea dispune terminarea înainte de termen, dar cu o compensație de maximum 6 remunerații, a mandatelor membrilor consiliilor de administrație (CA) din companiile de stat în vederea îndeplinirii jaloanelor din Planul național de redresare și reziliență al României (PNRR). Totodată, vor fi acordate 12 salarii/indemnizații cu titlu de plată compensatorie în cazul concedierilor colective/disponibilizărilor salariaților companiilor de stat, iar pentru pensionare se va putea acorda o primă de maximum un salariu, a stabilit Guvernul printr-o ordonanță de urgență care modifică ordonanța ”trenuleț”. După cum a relatat anterior Profit.ro, o serie de companii de stat, precum cele listate sau din apărare, sunt exceptate acum de la restricțiile bugetare și salariale, anunță Profit.ro.

Mecanismele de acordare a subvenţiilor în UE ar trebui regândite

Mecanismele de acordare a subvenţiilor în Uniunea Europeană ar trebui regândite, iar măsurile care pun presiune pe fermierii români, legate de Green Deal, să fie ridicate, a declarat, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, declarație citată de Economica.net.

„Mecanismele de acordare a subvenţiilor în UE ar trebui regândite. Trebuie ridicate măsurile care sunt puse ca presiuni pe Green Deal pentru fermierii români. Nu putem compara România cu Finlanda, care are 100.000 de hectare teren arabil, iar restul sunt păduri sau păşuni. Dacă vorbim de biodiversitate, dacă vorbim de eco-scheme pe mediu, diferenţele între statele Uniunii Europene sunt altele. Dacă vorbim de România, care are 9 milioane de hectare, cred că Uniunea Europeană, pe pachetul pe care ni-l dă pentru a finanţa fermierii pe fonduri europene pentru FEGA – plăţi directe, ar trebui să lase politica statului să şi-o facă fiecare. Nu poţi să-mi spui 40% din sumele care pe le primeşti pe fonduri europene să fie ecoscheme pe mediu, pentru că eu, România, nu mă compar cu Finlanda, aşa cum spuneam, când au 100.000 de hectare teren arabil şi 3 milioane păşuni sau 4 milioane păşuni sau restul păduri”, a spus Barbu.

Bursa a fost pe minus

Într-o ședință în care o singură acțiune a depășit pragul unor tranzacții de 1 milion de euro, indicii principali au bătut în retragere. Ultima sesiune a săpămânii a fost una de vânzări agresive la New York Stock Exchange, unde indicele Dow Jones Industrial Average a trecut, din nou, sub reperul psihologic de 44.000 de puncte. Indicele de tehnologie Nasdaq100 se deprecia și el la jumătatea orarului de tranzacționare cu mai mult de 1%. Urmărește-ne și pe Google News Este mișcarea de aversiune la risc ce a determinat și investitorii de la BVB să se replieze. Ca de multe ori în astfel de etape investitorii nu s-au activat la vânzare pentru a pune marfe presiune pe cotații, ci pur și simplu s-au retras de la „butoane”. Rulajul pieței de acțiuni a fost de numai 24,44 milioane lei (4,91 milioane euro), cu cele mai mari transferuri, de 6,29 milioane lei, realizate pe titlurile Băncii Transilvania (TLV), care au coborât cu 1,05%, până la prețul de 28,20 lei/acțiune, anunță Profit.ro.

Record de firme aflate în dificultate

Peste 155.000 de firme se aflau în dificultate la începutul acestui an – dizolvate, radiate, în insolvență sau cu activitatea suspendată – cifra reprezentând un record al ultimilor cinci ani, conform rezultatului unei analize a Sierra Quadrant. Estimările formulate în finalul analizei arată că numărul firmelor cu probleme va crește semnificativ în acest an, de la 155.000 până spre 180.000 de companii, conform Curs de Guvernare.

Numărul firmelor dizolvate a ajuns la un nivel dublu față de cel din perioada crizei economice din 2008-2009. „Economia a încetinit semnificativ în 2024, înregistrând o creștere de numai 0,9%, cea mai scăzută din ultimii 12 ani, exceptând anul pandemiei (2020 – 0,6%). Inflația record din România, creșterile de taxe și scăderea vânzărilor au făcut ca numărul firmelor cu probleme să atingă un adevărat record, de 155.207, cu 21.950 mai multe decât cu un an înainte. Potrivit datelor statistice ale RECOM, analizate de Sierra Quadrant, pentru economia românească este cea mai proastă performanță din anii de după pandemie (2020)”, se arată în comunicatul ce prezintă studiul Sierra Quadrant.

Analiza economiei germane

Alegerile federale din Germania vor avea loc duminică, 23 februarie 2025, iar sondajele arată că partidele care ar putea fi fruntașe sunt cele de dreapta și extremă dreapta, potrivit unui articol The Guardian, citat de Economedia.ro. Germania are cel mai mare produs intern brut din Europa, fiind cel mai mare contribuitor net la bugetul UE și un factor principal al sistemului monetar european. Partidele extremiste precum AfD ar dori ca Germania să iasă complet din zona euro și să își reducă plățile către UE.

Planul european legat de viitorul Ucrainei

Prim-ministrul polonez Donald Tusk a propus, joi, un plan în trei puncte pentru a întări Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei și pentru a spori securitatea europeană, transmite Kyiv Independent, citat de Curs de Guvernare. Donald Tusk, a cărui țară deține în prezent președinția rotativă a Consiliului UE, a relansat apelurile pentru finanțarea ajutorului acordat Ucrainei din fondurile provenite din activele rusești înghețate, majoritatea fiind deținute în bănci din UE.  Înițiativa premierului Tusk este semnificativă privită în contextul în care Polonia – unul dintre principalii aliați ai SUA în Europa – insistă că problema securității continentului nu poate avea soluție fără sprijinul Statelor Unite.