Cele 5 soluții pentru creșterea absorbției fondurilor europene. Printre propunerile patronatelor: eliminarea consultanților din proiectele sub 500.000 de euro

• Soluțiile propuse de mediul de afaceri pentru a crește absorbția fondurilor europene includ simplificarea birocrației, digitalizarea completă a proceselor, evaluări transparente și rapide, sprijin activ pentru beneficiari, flexibilitate în implementare și reforme legislative, pentru a eficientiza utilizarea fondurilor europene.

Pentru ca fondurile europene să producă transformări autentice, România are nevoie de mai mult decât o simplă îmbunătățire procedurală. Este necesară o reformă sistemică, care să schimbe filosofia de implementare: de la verificarea formelor, la evaluarea rezultatelor, este una dintre concluziile studiului realizat de Patronatul „Concordia” pe tema problemelor cu care firmele se confruntă când vor să acceseze finanțări europene.

Confederația Patronală Concordia atrage atenția că accesul greoi și implementarea defectuoasă a proiectelor pun în pericol însăși esența acestui instrument european de sprijin. Birocrația excesivă, întârzierile sistematice și lipsa de coordonare instituțională transformă o oportunitate de dezvoltare într-o povară administrativă.

Fondurile europene pot deveni un accelerator al dezvoltării doar dacă sunt administrate eficient, transparent și cu empatie față de realitățile beneficiarilor. O administrație modernă, un sistem digital funcțional, termene predictibile și un parteneriat onest între stat și mediul privat – toate acestea sunt condiții esențiale pentru succesul viitor, se mai precizează în documentul denumit „Îmbunătățirea mecanismelor de accesare și implementare a fondurilor europene”.

80 de miliarde de euro disponibile

Cu peste 80 de miliarde de euro disponibile până în 2029, capacitatea de a atrage și implementa eficient aceste resurse va decide direcția dezvoltării economice și modernizării țării în următorul deceniu. Totuși, sistemul actual de accesare și derulare a proiectelor europene rămâne greoi, impredictibil și profund birocratic, punând în pericol nu doar atingerea țintelor de absorbție, ci și eficiența investițiilor publice.

La începutul anului 2025, rata de absorbție pentru perioada 2021–2027 era de doar 6,11%, ceea ce echivalează cu aproximativ 1,9 miliarde euro dintr-un total de 44 miliarde disponibile.

În paralel, Planul Național de Redresare și Reziliență impune o viteză fără precedent în execuție, cu termene-limită stricte și condiționări riguroase. Într-un climat economic tensionat, marcat de deficit bugetar și presiune fiscală, fondurile europene nu mai reprezintă doar o opțiune de dezvoltare, ci o necesitate macroeconomică.

Probleme actuale

Documentul de poziție al Concordia evidențiază probleme recurente:

• Ghiduri neclare și interpretări divergente între autorități.
• Întârzieri majore în evaluare și în plata tranșelor.
• Raportări excesive și redundante, care limitează timpul dedicat activităților reale.
• Lipsă de flexibilitate în structurarea apelurilor și ajustarea proiectelor.
• Sisteme digitale instabile, care pun în pericol depunerea cererilor.
• Excluderea nejustificată a unor domenii strategice, precum start-up-urile din IT sau zonele dezvoltate.

Toate aceste blocaje reduc eficiența, descurajează participarea actorilor privați și, mai grav, compromit potențialul transformator al fondurilor europene.

Cele 5 soluții propuse pentru a crește absorbția de fonduri europene

Pentru a transforma fondurile europene într-un veritabil motor de dezvoltare, Concordia propune o serie de măsuri coerente, axate pe eficiență, transparență și colaborare. Iată principalele direcții de reformă, extinse și detaliate:

1. Optimizarea evaluării și monitorizării

• Auditori externi independenți ar putea prelua validarea cererilor de plată, reducând suprapunerile instituționale și accelerând rambursările.

Se propune ca validarea cererilor de plată și rambursare să fie realizată de auditori externi, special instruiți și responsabili, care să efectueze sondaje de validare a documentelor (de exemplu, conform modelului utilizat la UEFCDISCI). Această măsură ar elimina duplicarea verificărilor efectuate deja de alte instituții ale statului.

În plus, mai e nevoie de:

• Un Registru Național al Evaluatorilor, cu criterii clare și formare continuă, ar standardiza evaluările și ar reduce subiectivitatea decizională.
• Se propune și publicarea justificărilor pentru punctajele acordate, pentru a crește transparența.
• Termene stricte și echipe specializate pentru evaluarea administrativă pot accelera întregul proces.

2. Simplificarea proceselor administrative

• Eliminarea unor documente precum devizul tehnico-economic, înlocuirea cu fișe simplificate.

Se propune simplificarea majoră a documentației necesare pentru depunerea cererilor de finanțare – eliminând, de exemplu, documentul tehnico-economic și înlocuindu-l cu un deviz general și pe obiecte.

„Digitalizarea proceselor de aplicare și raportare va reduce sarcina administrativă și va face sistemul mai agil. Se propune o platformă digitală dedicată apelurilor de proiecte de valori mici (de exemplu, granturile de maxim 500 mii euro), inspirată de modelul spaniol realizat prin PNRR, pentru a permite aplicarea fără consultanți”, se precizează în documnet. Alte propuneri fac referință la:

• Digitalizarea completă a proceselor – de la depunere la raportare – cu interfețe intuitive.
• Crearea unei platforme dedicate proiectelor mici, care să permită depunerea fără consultanță.
• Flexibilitate bugetară: posibilitatea de a ajusta alocările între capitole în timpul implementării, fără proceduri birocratice.
• Calendar și proceduri coerente.

„Recomandăm o perioadă minimă garantată de 60 de zile între publicarea Ghidului Solicitantului Condiții Specifice și deschiderea apelului de proiecte pentru a permite potențialilor beneficiari o planificare adecvată, pregătirea documentației și mobilizarea resurselor necesare”, mai precizează reprezentanții Concordia.

3. Suport activ și parteneriat real pentru beneficiari

• Introducerea unui sistem de mentorat personalizat pentru noii aplicanți.

„Pentru a crește rata de succes și calitatea proiectelor finanțate, este esențială crearea unui sistem de suport continuu, prin mentorat, asistență personalizată și interacțiune proactivă din partea autorităților de management și a organismelor intermediare”, scrie în documentul patronatului. În plus, mai este nevoie de:

• Asistență tehnică din partea autorităților, nu doar în faza de aplicare, ci și în etapa de implementare și raportare.
• Elaborarea de ghiduri de bune practici.
• Acces diferențiat pentru categorii specifice.

„Pentru a elimina inechitățile, se propune separarea clară a liniilor de finanțare pentru startup-uri de cele destinate universităților și centrelor de cercetare, dar și introducerea unor scheme dedicate pentru proiecte pilot de mici dimensiuni (sub 200.000 EUR)”

4. Accelerarea implementării și a decontării

• Stabilirea unui termen garantat pentru efectuarea plăților.
• Introducerea de sancțiuni pentru întârzieri nejustificate din partea autorităților.
• Proceduri de semnare și derulare inspirate din bune practici europene (ex. granturi private).

„Solicitam stabilirea unui termen maxim garantat pentru efectuarea plăților către beneficiari, precum și introducerea unor măsuri corective în cazurile de întârzieri nejustificate, pentru a asigura predictibilitate financiară și un flux de numerar stabil în implementarea proiectelor”, se menționează în document.

5. Politici coerente și adaptate realității

• Clarificarea termenilor utilizați în ghiduri și interpretare unitară la nivel național.
• Revizuirea Legii achizițiilor publice pentru eliminarea ambiguităților și a blocajelor artificiale.
• Crearea unei baze de date cu prețuri de referință, pentru evitarea discrepanțelor în evaluare.

„Procedurile de evaluare, contractare și implementare trebuie actualizate constant, în timp real, în conformitate cu modificările legislative. Aceasta include și modificarea Legii achizițiilor publice pentru a elimina intermediarul de susținere, precum și crearea unei baze naționale cu prețuri de referință pentru achizițiile aferente granturilor”, se precizează în documentul prezentat de Concordia.

Reforme suplimentare necesare

Pentru ca reformele să fie sustenabile, Concordia propune și următoarele măsuri strategice:

• Educația beneficiarilor: Ghiduri de bune practici, ateliere de instruire, webinarii interactive pentru IMM-uri și start-up-uri.
• Unificarea cerințelor interinstituționale: în prezent, diferite organisme solicită documente contradictorii; este necesară o metodologie unică națională.
• Calendar predictibil și respectat: o perioadă de minimum 60 de zile între publicarea ghidului final și termenul-limită de depunere.
• Programe dedicate pentru proiecte pilot de mici dimensiuni (<200.000 EUR), pentru a încuraja inovația în rândul actorilor emergenți.
• Revizuirea criteriilor de eligibilitate: excluderea codurilor CAEN IT din apelurile de digitalizare este contraproductivă și trebuie corectată.
• Profesionalizarea aparatului administrativ: formare continuă a angajaților OIR/AM, inclusiv în tehnologie și relaționare cu beneficiarii.